România a încheiat luna septembrie cu un deficit bugetar de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB faţă de deficitul de 41,70 mld lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022, arată datele Ministerului de Finante.
După primele opt luni din 2023, deficitul bugetar era de 42,19 mld lei, respectiv 2,65% din PIB, ceea ce înseamnă că luna septembrie a adus un plus de 14 miliarde lei la deficit.
Veniturile totale însumau după primele nouă luni din acest an suma de 368 miliarde lei în primele nouă luni din 2023, în creştere cu 11% (an/an).
Dinamica acestora a fost susţinută în principal de evoluţia încasărilor din impozitul pe salarii şi venit, contribuţii de asigurări, fonduri europene şi impozitul pe profit. Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, cât şi de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA.
În acelaşi timp, cheltuielile bugetare s-au ridicat la 424,49 miliarde lei, cu 13,7% peste perioada similară a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele nouă luni ale anului 2023 au înregistrat o creştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, de la 26,5% din PIB la 26,7% din PIB.
Din totalul veniturilor, încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 29,92 mld lei, în creştere cu 21,4% (an/an), determinată de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (56,4%) şi impozitul pe veniturile din pensii (42,4%2 ), încasările aferente declaraţiei unice consemnând, de asemenea, o dinamică pozitivă, de 11,2%.
Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 10,6%, sub evoluţia fondului de salarii din economie (15,3%3 ), dinamica acestei categorii de încasări fiind influenţată de extinderea în sectorul agricol şi industria alimentară a facilităţii acordate salariaţilor din construcţii, de noile măsuri fiscale privind modificarea deducerilor personale introduse prin O.G. nr. 16/2022, respectiv neimpozitarea sumei de 200 lei/lună pentru salariaţii care încasează salariul minim brut.
Contribuţiile de asigurări au înregistrat 116,73 mld lei, în creştere cu 12,8% (an/an).
Încasările din impozitul pe profit au însumat 20,40 mld lei, consemnând o creştere de 11,4% (an/an), susţinută în principal de avansul încasărilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (13,9%).
Încasările nete din TVA au înregistrat 75,12 mld lei, în creştere cu 8,8% (an/an).
Ministerul de Finante subliniază că, fată de dinamica înregistrată anul trecut, în primele nouă luni 2023 se remarcă o evoluţie mai temperată a veniturilor din TVA, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice relevante (şi pe fondul unui efect de bază ridicat aferent anului anterior), cât şi de majorarea restituirilor de TVA cu 12,1%, faţă de nivelul rambursat în aceeaşi perioadă a anului trecut (22,4 mld. lei în ian-sept 2023, comparativ cu 20,0 mld lei în ian-sept 2022).
Veniturile din accize au însumat 27,31 mld lei, consemnând o creştere de 3,2% faţă de nivelul de anul trecut.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate şi donaţii au totalizat 32,59 mld lei, în creştere cu 22,2% (an/an).
La capitolul cheltuieli, cele de personal au însumat 96,69 mld lei, în creştere cu 10,8%. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,1% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost în valoare de 54,33 mld lei, în creştere cu 40,2%. De asemenea, se observă o creştere a ponderii investiţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile postaderare, acestea reprezentând 58,53% din totalul cheltuielilor pentru investiţii.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 145,11 mld lei în creştere cu 9,9%.
Evoluţia cheltuielilor cu asistenţa socială a fost influenţată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2023, a punctului de pensie cu 12,5%, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei, a nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei, de acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, precum şi de acordarea celei de-a 13-a îndemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei îndemnizaţii compensatorii.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale, respectiv pe primele noua luni ale anului 2023, au fost în sumă de 4,05 mld lei, precum şi de majorarea alocaţiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 53,99 mld lei, în creştere cu 9,4% . O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 11,4%, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 11,9% pentru decontarea medicamentelor cu şi fără contribuţie personală şi a medicamentelor utilizate în programele naţionale de sănătate.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 23,56 mld lei, în creştere cu 12,5%.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 14,21 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, pentru sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (5,62 mld lei) care reprezintă 39,55% din total subvenţii.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 37,86 mld lei, cu 34,1% mai mari comparativ aceeaşi perioadă a anului precedent.
