Scumpirea produselor esenţiale pun presiune pe bugetele angajaţilor români, doar 3 din 10 spunând că reuşesc să pună bani deoparte cu regularitate, în timp ce aproape jumătate declară că economisesc doar din când în când, potrivit unui sondaj realizat de platforma de recrutare bestjobs.
Peste 40% dintre cei care economisesc au strâns anul acesta mai puţini bani decât anul trecut, în timp ce 31% au reuşit să menţină ritmul şi nivelul de economisire.
În cazul celor care nu au primit măriri salariale care să acopere inflaţia, situaţia a fost şi mai dificilă, mai ales că salariul este sursa principală de venit pentru 86% dintre români.
Alţi 17% se bazează şi pe câştigurile din investiţii, 13% pe veniturile obţinute din joburi part-time sau proiecte de freelancing, iar 5% pe cele provenite din chirii.
„Salariul este sursa principală de venit pentru aproape toţi angajaţii români, ceea ce influenţează foarte mult capacitatea acestora de a economisi într-un context economic instabil. Atunci când creşterea salarială nu acoperă rata inflaţiei, scade automat şi procentul disponibil pentru economii. Dacă în 2022, 45% dintre respondenţi economiseau 10% din venitul lunar şi 35% între 11-20%, anul acesta situaţia s-a modificat considerabil. Doar 35% mai redirecţionează între 1 şi 10% din veniturile lunare către economii, 21% pun deoparte între 11 şi 25%, iar cei care reuşesc să economisească mai mult de 26% din venit sunt foarte puţini - 4%”, spune Ana Vişian, Marketing Manager bestjobs.
Cei mai mulţi economisesc pentru a avea o plasă de siguranţă în caz de urgenţă (42%), 15% pun bani din salariu deoparte pentru investiţii ulterioare în imobiliare, bursă, mărfuri sau monede, 13% pentru a-şi asigura traiul pentru o perioadă, în cazul în care sunt concediaţi, iar 11% plănuiesc să-şi deschidă o afacere.
Doar 9% iau în calcul să se retragă mai devreme de pe piaţa muncii cu banii economisiţi, în timp ce alţi 12% spun că nu vor să se bazeze doar pe pensia de stat.
Procentul celor care se aşteaptă să se poată retrage din activitate după vârsta de 60 de ani a crescut de la 60% anul trecut la 65% anul acesta. Doar 12% speră să se poată pensiona mai devreme, între 50 şi 59 de ani. În ceea ce priveşte valoarea economiilor, 43% cred că o sumă suficientă pentru a se pensiona ar depăşi 250.000 euro, iar aproape 40% dintre respondenţi s-ar multumi cu 50.000-100.000 de euro. Pentru 21% o sumă confortabilă ar fi peste 100.000 de euro.
În acest context, 3 din 4 respondenţi spun că economisesc pentru pensie prin Pilonul 2, pe care îl consideră mai mult decât important (65%) pentru perioada când se vor retrage din activitate. În total, peste 8 milioane de români contribuie în prezent la Pilonul 2, conform datelor oficiale. Aproximativ 21% dintre respondenţii la sondajul bestjobs spun însă că nu ştiu care este situaţia contului lor de pensie privată obligatorie Pilon 2.
Privind planurile de retragere din activitate ale românilor, aceştia se bazează în principal pe pensia oferită de stat (65%) şi tot atâţia pe pensia privată obligatorie Pilon 2.
Alte surse din care să-şi asigure traiul după ce ies din câmpul muncii sunt economiile realizate până la acea vârstă (45%), câştigurile din investiţii (41%), pensia din Pilonul 3 (9%) şi veniturile de pe urma asigurărilor sociale (4%).
Aproape 7 din 10 iau în calcul contribuţia la pensie atunci când acceptă o ofertă de job. În plus, pentru aproape 60% dintre respondenţi ar conta foarte mult dacă angajatorul oferă un instrument suplimentar de economisire, cum ar fi Pilonul 3 de pensii private facultative.
Mai mult, 58% dintre angajaţii intervievaţi declară că ar schimba cu siguranţă jobul actual pentru o ofertă care include instrumente suplimentare de economisire, în timp ce 17% ar lua în calcul această opţiune.
Sondajul a fost realizat în luna octombrie 2023, pe un eşantion de 1.300 utilizatori de internet din România.
