Banca Centrală Europeană urmează să menţină costurile de împrumut la un nivel stabil pentru a patra şedinţă, deşi noile proiecţii economice ar trebui să susţină argumentele pentru ca reducerile să înceapă în cursul acestui an, raportează Bloomberg.
Analiştii preconizează în unanimitate că rata depozitelor va fi menţinută la nivelul record de 4%, majoritatea oficialilor continuând să avertizeze că este prea devreme pentru a declara victoria asupra inflaţiei - în pofida faptului că aceasta se apropie de obiectivul de 2%.
Se aşteaptă ca noile previziuni trimestriale elaborate de personalul BCE să dezvăluie o revenire mai rapidă spre ţintă, oferind astfel mai multă siguranţă factorilor de decizie politică în ceea ce priveşte perspectiva demarării campaniei de reducere a ratelor.
Este probabil ca preşedintele BCE să semnaleze din nou o reducere iniţială în iunie, când va fi mai clar dacă piaţa muncii din Europa se răceşte sau nu.
Acesta este un termen asupra căruia investitorii şi economiştii au ajuns să cadă împreună de acord, mutând dezbaterea la cât de repede vor fi reduse ratele şi unde vor ajunge, în condiţiile în care economia celor 20 de naţiuni din zona euro rămâne împotmolită în stagnare.
Puţini dintre cei 26 de membri ai Consiliului guvernatorilor şi-au exprimat preferinţa pentru o relaxare înainte de luna iunie, moment în care oficialii vor fi asimilat o serie de rapoarte privind salariile - principalul lor obiectiv în prezent.
Mulţi dintre ei avertizează că nu trebuie să se grăbească, susţinând că reprecursiunile unei reveniri a inflaţiei ar fi mult mai grave decât cele ale menţinerii costurilor de împrumut la nivelul actual pentru o perioadă mai lungă de timp.
„Chiar dacă ar putea fi foarte tentant să începem din timp campania de reducere a ratelor, putem afirma cu încredere că timpul încă nu a sosit pentru o astfel de măsură", a declarat luna trecută preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel.
De asemenea, oficialii BCE rămân reticienţi în ceea ce priveşte reducerea ratelor şi din cauza situaţiei geopolitice din prezent. Analiştii Bloomberg consideră că a venit momentul să ne întrebăm dacă BCE are o gândire geopolitică corectă, în condiţiile în care economia zonei euro stagnează, cere cu insistenţă o revizuire masivă a cheltuielilor în domeniul securităţii şi apărării (în valoare de 100 de miliarde de euro, sau 109 miliarde de dolari, în posibile datorii comune) şi nu mai are timp să planifice alegerile din SUA, care l-ar putea readuce pe Donald Trump la Casa Albă şi ar putea distruge legăturile transatlantice pe timp de război. Amânarea reducerii ratelor până în iunie - când se aşteaptă ca partidele populiste să aibă rezultate bune în alegerile europene - riscă să limiteze capacitatea Europei de a investi în viitorul său, aşa cum a semnalat recent fostul şef al BCE, Mario Draghi.
Contraperformanţa economiei europene faţă de cea a SUA ar trebui să tragă, de asemenea, un semnal de alarmă, mai ales în perspectiva unei potenţiale preşedinţii Trump 2.0. Economia Germaniei, axată pe exporturi, este uşor sub nivelul la care se afla la sfârşitul anului 2017, în ceea ce priveşte investiţiile private şi consumul gospodăriilor, potrivit economistului de la Financiere de la Cite, Nicolas Goetzmann. Ameninţarea lui Trump de a majora tarifele vamale pentru toate importurile din SUA la 10%, dacă va câştiga, ar trebui să ridice un semnal de alarmă pentru oficialii europeni, în ale căror mâini stă responsabilitatea de a întări economic regiunea în perioada care urmează.
