Volumul finanţărilor externe ale băncilor a coborât în august până aproape de pragul de 19 mld. euro, marcând o scădere de 2,6 mld. euro în ultimul an, respectiv de 4,6 mld. euro în ultimii doi ani, potrivit statisticilor BNR privind evoluţia pasivelor externe.
Faţă de vârful istoric de 27 mld. euro înregistrat în toamna lui 2008, liniile de finanţare s-au diminuat cu circa 8 mld. euro, procesul de dezintermediere devenind vizibil mai ales din 2012, când a expirat acordul Vienna Initiative privind menţinerea expunerilor principalelor grupuri bancare prezente pe piaţa locală.
Dependenţa sistemului bancar de finanţările străine s-a mai corectat anul acesta, raportul credite/depozite coborând în august la 109%. În acelaşi timp, o parte din finanţările de la băncile-mamă au fost înlocuite cu linii de credit de la instituţii financiare internaţionale precum Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). În ultimii cinci ani BEI a finanţat sectorul financiar din România cu circa 800 mil. euro. Nu numai băncile mari, ci şi jucători mai mici precum Garanti sau Millennium s-au înscris pe listă pentru a obţine finanţare de la BEI.
De asemenea, două dintre băncile cu capital străin care şi-au menţinut profitabilitatea pe parcursul crizei - Raiffeisen şi UniCredit - au lansat anul acesta emisiuni de obligaţiuni corporative în valoare de 225 mil. lei pe trei ani, respectiv de 550 mil. lei pe cinci ani. Cele mai „active“ în procesul de dezintermediere sunt băncile greceşti, care în multe cazuri retrag liniile de finanţare pe măsură ce acestea ajung la scadenţă. Cererea slabă de credite este folosită şi de alte bănci cu capital austriac sau francez pentru a rambursa finanţări către băncile-mamă presate să-şi reducă expunerile cu risc în contextul cerinţelor de capital din ce în ce mai severe.
