Până la jumătatea lunii septembrie 2017 în evidenţele Registrului Comerţului erau 674 de mii de companii cu bilanţ depus. În ultimii zece ani ponderea top 1.000 în total cifră de afaceri din economie a variat de la 45% în 2008 la 48% în 2016, acest nivel fiind păstrat în ultimii trei ani.
Cifra de afaceri în lei din 2016 marchează cel mai bun an din viaţa companiilor româneşti, însă în euro cursul de 3,68 de lei/euro din 2008 face ca acel an să rămână încă referinţa, cu 296 de miliarde de euro.
Faţă de 2005 însă, cifra de afaceri s-a dublat (+120%), iar rezultatul de atunci, de 581 mld. lei, a fost depăşit în 2016 doar de companiile din top 1.000.
În 2005, OMV Petrom SA, cea mai mare companie locală în acel an avea afaceri de 10 miliarde de lei şi era flancată de combinatul siderurgic din Galaţi (cu afaceri de 6,3 miliarde de lei) şi Rompetrol Rafinare (cu 5,7 miliarde de lei).
Metro Cash&Carry era cel mai mare retailer, cu vânzari de 4,7 miliarde de lei, iar Dacia producea la Mioveni autoturisme de numai 4,3 miliarde de lei. Rafo era în top 30 de companii cu afaceri de 1,8 miliarde de lei, iar cea mai mare companie antreprenorială era Transilvania General Import-Export din judeţul Bihor, controlată de fraţii Ioan şi Viorel Micula.
Un deceniu mai târziu, în 2016, economia locală are unsprezece companii cu afaceri de peste 5 miliarde de lei, iar una dintre aceste firme este un business antreprenorial – Dedeman Bacău. Doar zece companii controlate de antreprenori români au reuşit anul trecut să depăşească vânzări de un miliard de lei. Lor li se adaugă Banca Transilvania, cu venituri de 2,96 miliarde de lei anul trecut.
Sunt 130 de companii şi bănci cu afaceri (venituri în cazul băncilor şi al companiilor de asigurări) de cel puţin un miliard de lei.
Cei mai mari 130 de jucători din economie au împreună afaceri de 360 de miliarde de lei în 2016, profituri de 20 de miliarde de lei (o marjă de 5,5%) şi pierderi de numai 2 miliarde de lei.
Cele mai mari 130 de companii din economia locală au împreună aproape 450.000 de angajaţi.
Comerţul are cei mai mulţi reprezentanţi în top 1.000, dar şi cele mai mari rulaje.
Dacă cei mai mari 20 de jucători din comerţul local au terminat anul trecut cu afaceri cumulate de 108 miliarde de lei, cei mai mari 20 de jucători din industria prelucrătoare au avut anul trecut o cifră de afaceri cumulată de 75,8 miliarde de lei. Comerţul a avut un avans de 8% al cifrei de afaceri, industria de 4,5%.
Firmele din top 1.000 au un milion de salariaţi, un sfert din numărul de salariaţi din întregul sistem de companii.
Datele de la Registrul Comerţului arată că jumătate din salariaţii din economie lucrează în industria prelucrătoare şi în comerţ, pe locurile următoare fiind transporturile, construcţiile şi activităţile de servicii administrative şi activităţi de servicii suport. Acestea din urmă includ companiile de call-centere.
De altfel, în timp ce numărul total de angajaţi din industria prelucrătoare sau comerţ scade, call-centerele angajează. Între cele zece domenii care angajează cei mai mulţi oameni din economie, şapte au raportat mai mulţi salariaţi în 2016 versus 2015. Trei au fost pe minus – comerţul, industria prelucrătoare şi construcţiile.
În industria prelucrătoare sunt cu 3.000 de salariaţi mai puţini anul trecut ca în 2015, însă o serie de companii ar putea echilibra balanţa după ce îşi vor fi depus rezultatele.
Firmele din grupul Continental (producător de componente auto) au mii de salariaţi şi angajează continuu.
Industria prelucrătoare include firmele din industria alimentară, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor din tutun, textile şi îmbrăcăminte, prelucrarea lemnului, mobilă, industrie chimică, industria auto, fabricarea produselor farmaceutice (companii cu cod CAEN între 10 şi 33).
O parte dintre aceste domenii, în frunte cu industria auto, au anunţat o serie de noi investiţii în ultimii ani, investiţii ce au venit la pachet cu angajări.
Aceeaşi este situaţia şi în comerţ, în special la cel cu dominantă alimentară. Aici însă, deşi s-au deschis magazine pe bandă rulantă şi comercianţii au anunţat noi şi noi angajări, acestea nu s-au văzut în numărul total de salariaţi.
De ce?
Pentru că în paralel s-a şi restructurat activitatea magazinelor deja existente, s-au eficientizat operaţiunile, astfel că numărul de salariaţi per unitate a scăzut de-a lungul anilor, mai ales comparativ cu 2008, ultimul an de boom economic.
De altfel, datele de la Registrul Comerţului ilustrează cel mai bine acest lucru în contextul în care în 2008 companiile din domeniu raportau un număr mediu de salariaţi ce sărea de un milion, cu circa 200.000 de oameni mai mulţi decât la finalul anului trecut.
Comerţul (cu amănuntul şi ridicata) este domeniul ce cuprinde companii atât din comerţul alimentar, cât şi cel cu carburanţi, medicamente sau cereale, fiind incluse firmele care au codul CAEN cuprins între 45 şi 47. Astfel, au fost luate în calcul atât firmele care fac comerţ cu amănuntul, cât şi cele care au ca activitate comerţul cu ridicata.
În acest context apar în clasament nu doar retailerii, ci şi distribuitorii farma, traderii agricoli, diviziile de distribuţie ale principalilor producători locali de ţigări, alături de benzinari.
Cei mai mulţi salariaţi sunt însă în comerţul alimentar, cel de bricolaj şi apoi în lanţurile de benzinării, din datele ZF.
Dacă din comerţ au plecat doar anul trecut aproape 19.000 de oameni, în alte domenii au fost compensate aceste plecări.
Mai exact, în IT, unul dintre cele mai hot domenii din economie în ultimii ani, au fost raportaţi cu aproape 4.000 de oameni mai mulţi decât în 2015. Call-centerele au angajat şi ele 8.500 de oameni, ajungând la aproape 300.000 în total.
Profitul net cumulat al companiilor din top 1.000, calculat ca diferenţă între firmele cu profit şi firmele cu pierderi a fost de 23 de miliarde de lei, faţă de 17 miliarde de lei în 2015.
La nivelul întregii economii, profitul net al companiilor care au fost pe plus în 2016 s-a ridicat la 93 de miliarde de lei (20,7 miliarde de euro) în 2016, în creştere cu 15% faţă de 2015.
Avansul de 15% este similar cu cel înregistrat în 2015, astfel că ultimii doi ani au fost pentru businessul companiilor cei mai profitabili din ultimul deceniu.
Mai mult, dacă în perioada 2008-2013 profitul net raportat de companiile locale a rămas în intervalul 56-64 de miliarde de lei, în ultimii trei ani au intrat cel puţin zece miliarde de lei anual în plus în conturile firmelor care raportează profit.
Rezultatele se referă doar la firmele care raportează profit, în număr de 250.000 de companii anual şi nu iau în calcul alte peste 200.000 de firme care raportează pierderi.
Faţă de 2008, profitul net raportat de companii s-a majorat cu 50%, în timp ce în acelaşi interval cifra de afaceri în lei a crescut cu numai 16%.
Hidroelectrica a fost pentru prima dată compania cu cel mai mare profit net din România în 2016 (excluzând sistemul bancar), depăşind Romgaz, ambele fiind singurele companii din economie cu un rezultat net de peste un miliard de lei în 2016.
În 2016 Hidroelectrica a raportat o cifră de afaceri de 3,3 miliarde de lei, iar profitul net de peste 1,2 miliarde de lei duce marja companiei din energie la 36%. În 2012, anul în care Hidroelectrica intra în insolvenţă, compania avea pierderi de peste 500 de milioane de lei.
La nivelul întregii economii companiile sunt grupate în 21 de sectoare principale de activitate, fiecare cu una sau mai multe subdiviziuni. Cele mai mari sectoare din economia locală sunt comerţul, industria prelucrătoare şi transportul şi depozitarea, responsabile de peste 60% din cifra de afaceri totală a companiilor.
Cum s-au realizat topurile din catalog şi care sunt sursele de informaţii pentru Top 1.000
Topul celor mai mari 1.000 de companii din România după cifra de afaceri din 2016 (paginile 81-98 din anuar) a fost furnizat, la solicitarea ZF, de Registrul Comerţului şi include doar companiile (persoane juridice) al căror bilanţ aferent anului 2016 era depus până la începutul lunii octombrie a anului trecut. Topul nu include companiile din codurile CAEN 64, 65 şi 66, respectiv instituţii financiare, companii de asigurări, societăţi de investiţii, unde cifra de afaceri este asimilată altor indicatori precum active sau venituri.
„Menţionăm faptul că lucrarea a fost realizată de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din datele primite pe bază de protocol de la Ministerul Finanţelor Publice cu privire la situaţiile financiare anuale depuse de profesioniştii înregistraţi în Registrul Comerţului la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice. Preluarea de date este din data de 04.10.2017 (676.240 situaţii financiare). Răspunderea completării situaţiilor financiare anuale, potrivit art. 30 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu completările şi modificările ulterioare, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionării entităţii respective“, afirmă ONRC.
În topurile pe cele mai importante sectoare din economie, respectiv energie, industrie extractivă, industrie prelucrătoare, comerţ, agricultură, transporturi, construcţii, informaţii şi telecomunicaţii, sănătate, banking şi asigurări au fost incluse companiile în funcţie de codul CAEN declarat, pornind de la cele 21 de sectoare mari din economie: agricultură, silvicultură şi pescuit (codurile 01-03), Industrie extractivă (codurile 06-09), Industrie prelucrătoare (coduri 10-33), Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă (cod 35), Construcţii (coduri 41-43), Comerţ (coduri 45-47), Transport şi depozitare (49-53), Informaţii şi comunicaţii (coduri 58-63), Intermedieri financiare şi asigurări (coduri 64-66), Sănătate (cod 86).
Clasamentul include doar entităţile fiscale cu cod unic de înregistrare fiscală, aşa cum sunt ele înregistrate la Registrul Comerţului. Nu sunt incluse grupuri de firme, holdinguri sau raportări consolidate anunţate de companiile listate.
Criteriul de departajare în clasament este cifra de afaceri raportată în 2016, astfel că în top nu sunt incluse firme care nu au depus bilanţul până la data realizării acestui clasament. În top nu sunt incluse nici firmele aflate în insolvenţă la data întocmirii topului.
