Imaginea şi economia Ungariei au avut de suferit constant de la venirea la putere a premierului Viktor Orban. Măsurile autoritare pe care acesta le-a luat au speriat investitorii şi au venit într-un moment total nepotrivit pentru ţară: în mijlocul celei mai grave crize economice prin care a trecut Europa după cel de-al Doilea Război Mondial.
De când a preluat frâiele puterii, Orban a suprataxat industriile în care companiile străine domină - sectorul bancar, de retail, energie şi telecom -, a "naţionalizat" activele de 10 miliarde de euro ale fondurilor private de pensii în încercarea de a acoperi găurile din buget şi de a reduce datoria ţării, a forţat băncile să accepte pierderi prin lansarea unui program cu ajutorul căruia debitorii în valută pot înapoia creditele la o rată de schimb fixată artificial sub cea a pieţei şi a modificat constituţia, ceea ce a scos mii de unguri în stradă.
Relaţiile cu Uniunea Europeană au fost stricate de decizia de a ştirbi independenţa băncii centrale, a media şi a sistemului judiciar şi din cauza deficitului mare, ţara riscând acum să rămână fără fondurile de coeziune în valoare de 495 de milioane de euro pe an.
Clinciurile cu Bruxellesul au împiedicat până acum semnarea unui nou acord cu FMI. Deşi executivul de la Budapesta a răspuns problemelor ridicate de Bruxelles cu privire la modificările constituţiei, clarificările au fost catalogate drept vagi de Viviane Reding, comisarul european pe justiţie.
Luna trecută, un oficial al partidului de guvernământ Fidesz declara că Ungaria poate începe negocierile cu UE şi FMI luna aceasta pentru ca până în luna mai să aibă la dispoziţie banii, conform agenţiei de presă Thomson Reuters.
Antal Rogan, parlamentar al Fidesz, a declarat în februarie că guvernul şi FMI au obiective comune, precum aducerea datoriei publice la un nivel sustenabil, stabilitate fiscală şi impulsionarea creşterii economice.
"Aceste obiective se regăsesc printre cele ale guvernului şi pregătim propuneri pentru negocieri care dacă vor fi acceptate, atunci se poate ajunge rapid la o înţelegere", a spus Rogan.
În ciuda presiunilor, "nu există un progres real în Ungaria care să satisfacă cerinţele UE şi FMI şi astfel să se ajungă la un acord, dar un lucru devine clar: executivul nu vrea un acord atât timp cât încă poate evita să apeleze din nou la susţinere financiară externă", scria la începutul lunii într-o notă banca Nomura, citată de Portfolio.hu. Cu alte cuvinte, se va ajunge la un acord doar dacă guvernul va fi forţat de pieţe să ia o astfel de decizie. Ungaria ar putea lua de la creditorii internaţionali circa 15-20 de miliarde de euro.
Deciziile guvernului au avut un efect negativ asupra forintului. Moneda ungară s-a depreciat cu 13% în ultimul an faţă de francul elveţian, monedă în care mulţi unguri au luat credite ipotecare. La începutul lunii ianuarie situaţia era mult mai dramatică, deprecierea faţă de martie 2011 fiind de 23%.
"Trăiesc de pe o zi pe alta", spune Zoltan Zsoter, un pensionar de 80 de ani, ale cărui rate la creditul ipotecar în franci s-au dublat din cauza deprecierii forintului. După ce a intrat în imposibilitate de plată a creditului, Zsoter plăteşte 40.000 de forinţi (136 de euro) din pensia sa de 51.000 de forinţi pentru a putea sta cu chirie în casa pe care a deţinut-o.
Iar acest exemplu nu este singurul cu care se poate zugrăvi calvarul ungurilor cu credite în valută.
La începutul anului cotidianul britanic The Guardian dădea exemplul unui etnic maghiar plecat din România în Ungaria şi care acum se gândeşte să se întoarcă.
"Janos Toth stă pe o scară, acoperit tot de tencuială, impingând fire într-o gaură din perete. Ca majoritatea ungurilor, Toth are un credit ipotecar imens, luat în franci elveţieni în 2008, aşa cum a fost încurajat de banca sa austriacă pentru că dobânzile erau mult mai mici decât la creditele în forinţi. Un franc valora atunci 150 de forinţi. Acum valorează 250. Ca electrician, el lucrează deja 14 ore pe zi, şase zile pe săptămână, uneori şi duminicile. Dar din cauza deprecierii forintului, abia îşi poate plăti ratele", scrie cotidianul britanic.
"Ca ungur din ţara vecină România, Toth a venit la Budapesta alături de soţia sa în 1998, în căutarea unei vieţi mai bune. Acum se gândeşte să se întoarcă", mai notează The Guardian.
Mulţi unguri sunt în această situaţie în ciuda programului lansat de guvern prin care se poate rambursa creditul la o rată de schimb preferenţială.
Deficienţa majoră a acestuia este însă că prin intermediul său se poate rambursa creditul în totalitate, lucru imposibil pentru ungurii din pătura de jos a societăţii, aşa cum este pensionarul Zoltan Zsoter.
Aşadar, măsuri care pe hârtie aveau rolul de a ajuta economia şi populaţia s-au dovedit a fi un adevărat "călău" pentru forint şi pentru economie.
"Fundamental, economia stă bine. Ar ajuta foarte mult ca guvernul să devină mai previzibil şi mai credibil", spune Peter Oszko, fost ministru de finanţe în executivul interimar ce a condus ţara înaintea alegerii lui Orban.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
