La sfârşitul anilui 1999 Portugalia era ţara membră a Uniunii Europene cu cel mai rapid ritm de dezvoltare a reţelei de autostrăzi. În 1990 avea doar 300 de kilometri de drum rapid, iar până în 1999 reţeaua a crescut de patru ori, iar în prezent Portugalia are aproape 3.000 de kilometri de autostradă, dezvoltaţi mai ales cu fonduri europene.
La acest capitol, Portugalia poate reprezenta un exemplu pentru România. Infrastructura dezvoltată şi apoi devalorizarea internă prin reducerea costurilor, mai ales pe cele cu forţa de lucru, care a urmat crizei financiare mondiale, fac acum din Portugalia un magnet pentru investiţiile străine.
De devalorizare România nu duce lipsă, dar de infrastructură da. Dacă Portugalia are doar 10 milioane de locuitori, România are 19 milioane şi, ca şi Portugalia, acces la aceleaşi fonduri europene. În schimb, România are doar 700 de kilometri de autostradă.
Companiile portugheze au o putere financiară suficientă pentru a ajunge pe pieţe din întreaga lume, având o prezenţă puternică mai ales în America de Sud. Pe piaţa românească acestea sunt prezente de mult timp, în domenii precum cel al energiei, construcţiilor şi al componentelor auto, iar oamenii de afaceri portughezi spun că le-a fost uşor să se adapteze aici datorită limbii şi culturii româneşti, care au multe în comun cu cele portugheze. Acelaşi „atu“ îl pot folosi şi companiile româneşti pentru a pătrunde pe piaţa portugheză, ca exportatori sau chiar producători, unde pot găsi nişe în sectorul agricol, al tehnologiei sau în farma. Din Portugalia, companiile româneşti pot pleca mai departe, spre Vest.
