Vată minerală. Evoluţii diferite
Piaţa de vată minerală, evaluată la circa 40-50 mil. euro anual, a înregistrat anul trecut evoluţii diferite pe cele două segmente de produse ce o compun - vata bazaltică şi vata de sticlă.
Vata bazaltică este un produs cu densităţi între 30 şi 200 kg pe metru cub, în timp ce în cazul vatei de sticlă densităţile se încadrează între 10 şi 30 kg pe metru cub. „În 2014, piaţa de vată de sticlă a scăzut cu 5%, iar în 2015 sperăm la recuperarea acestei scăderi, adică o creştere de 5% şi revenirea la nivelul din 2013“, spune Ciprian Mărginean, director de marketing al producătorului Gecsat din judeţul Mureş.
Pe de altă parte, sectorul de vată minerală bazaltică a avut anul trecut o creştere de circa 12-14%, estimează Florin Popescu, business unit director al Rockwool Balkan. „Din perspectiva segmentului izolaţiilor în construcţii, cred că principala provocare este lipsa unei strategii coerente la nivel naţional legată de asigurarea eficienţei energetice a clădirilor. În plus, respectarea prevederilor din normative cu privire la eficienţa energetică nu este urmărită de autorităţi, iar neîndeplinirea acestora nu este sancţionată.“
Produsele şi sistemele pe bază de vată bazaltică Rockwool vândute local sunt aduse în principal de la fabrica grupului din Ungaria. Rockwool România a încheiat anul 2013 cu afaceri de peste 9 mil. euro.
Pe de altă parte, grupul de firme Gecsat deţine o fabrică de vată de sticlă la Târnăveni, judeţul Mureş. Compania Gecsat SA, cea mai importantă din grup, a avut în 2013 afaceri de circa 4,6 mil. euro.
Pe piaţa locală de vată minerală mai activează jucători precum Knauf Insulation sau Ursa.
Noroc cu privaţi
Piaţa locală de polistiren expandat merge mână în mână cu proiectele de termoreabilitare a clădirilor, fie făcute pe cont propriu de populaţie, fie cu sprijinul autorităţilor. În contextul în care anul trecut investiţiile publice au fost puternic reduse, în încercarea de a ţine în frâu deficitul bugetar, şi piaţa de polistiren expandat a fost afectată.
„Piaţa de polistiren a stagnat în 2014 la nivelul din 2013, la un volum de circa 3 mil. metri cubi în România şi 75-80 mil. euro“, au spus într-o întâlnire cu presa reprezentanţii ROMEPS, Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România, care reuneşte marii jucători din piaţă, precum Austrotherm, Arcon, Hirsch Porozell sau Swisspor. În România există circa 60 de producători de polistiren.
„În 2014 proiectele private au susţinut piaţa de profil, pentru că termoreabilitarea a fost aproape de zero, doar câteva proiecte au fost demarate la nivel naţional“, afirmă reprezentanţii ROMEPS. Aceştia nu se aşteaptă ca în 2015 piaţa de polistiren să se schimbe major. „Nu există nicio premisă care să ne aducă optimism. Singura oportunitate în momentul de faţă este să iei cotă de piaţă de la concurenţă. O creştere a pieţei este pesimistă“.
