DE CE TREBUIE SĂ FIE ENERGIA NUCLEARĂ PARTE A SOLUŢIEI?
Într-un buletin al Agenţiei pentru Energie Atomica de la Viena, un expert în comercializarea noilor tehnologii energetice, arată că raportat la ţintă Acordului de la Paris, de 1,5 grade C, până la nivelul anilor 2050, combustibilii fosili vor continua, totuşi, să fie resursa majoritară. Neatingerea ţintei de 1,5 grade înseamnă expunerea a milioane de oameni la temperaturi extreme, impact asupra biodiversităţii, topirea calotei glaciare. Neatingerea ţintei de 2 grade C, vine cu efecte şi mai dramatic, secete majore, migraţii masive, extinderea deşertului Sahara în partea sudică a Europei.
Strategiile energetice curente, chiar şi cele care includ o creştere semnificativă a surselor regenerabile, nu sunt suficiente, într-un scenariu pesimist care poate atinge nivelul de 4 grade C. În acest caz, multe zone ale planetei devin de nelocuit.
Complementar surselor convenţionale, creşterii regenerabilelor, experţii mizează puternic pe rolul energiei nucleare în această paradigmă a decarbonizării, susţinând că industria nucleara trebuie să arate angajament şi creativitate, combinate cu inovaţii tehnice şi de business, în mod similar industriei regenerabilelor.
La nivel global, conform datelor publicate în analiza McKinsey publicate în ianuarie 2022, 275 trilioane de dolari, sau aproximativ 9.2 trilioane/an, reprezintă fonduri necesare activelor fizice în perioada de tranziţie, până la nivelul anului 2050. Fară investiţii în industria nucleara, costul tranziţiei către o economie sustenabila creste cu 1,6 trilioane de dolari, conform raportului Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA) . Concluziile raportului Comisiei Interguvernamentale pentru Schimbările Climatice (IPCC)/ONU arata că energia nucleara este esenţială pentru a menţine încălzirea globala sub 1,50 C., iar Studiul MIT (Massachusetts Institute of Technology) demonstrează că ţintele de decarbonare nu pot fi atinse fară energie nucleara.
Considerată, în general, una dintre cele mai conservatoare industrii, industria nucleară s-a dovedit a fi, de fapt, una dintre cele mai inovatoare, adaptabile, pregătite să răspundă unor nevoi locale şi globale. Dacă industria nucleară avea nevoie de ceva, acel ceva era flexibilitatea în operare care să conducă la complementarite cu alte surse, facilitarea operării în zone mai izolate, unde nevoia de electricitate este semnificativa şi vă deveni un imperativ pe termen mediu şi lung. Cu zeci de ani de expertiza în operare, tipul de reactor cu apa uşoară sta la baza revoluţiei industriei nucleare, rezultatul concret fiind reactoarele avansate: reactoarele modulare mici.
Răspunsul industriei energetice la decarbonizare se armonizează într-o cooperare internaţională fară precedent. Politicile energetice nu mai sunt izolate, ţintele sunt comune, însă răspunsul depinde foarte mult de capacitatea şi expertiza fiecatui stat. Cu cât expertiza este mai mare, cu atât şi competitivitatea. Şi aici intervine avantajul expertizei nucleare a României prin operatorul Nuclearelectrica al centralei nucleare de la Cernavodă, una dintre cele mai performante la nivel global.
Ţintele asumate de România sunt unele ambiţioase, de reducere a emisiilor de CO2 cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 2005. De asemenea, România urmăreşte reducerea dependenţei de importurile de energie de la 20,8% astăzi, la 17,8% până în 2030, ceea ce înseamnă investiţii susţinute în capacităţi de producere fără emisii de carbon sau de tranziţie, cu producţie în bandă care să asigure stabilitatea sistemului energetic naţional.
Toate investiţiile Nuclearelectrica sunt investiţii verzi şi vizează nu doar eficienta energetica, ci mai ales securitatea energetica, independenţa energetica şi protecţia consumatorului. Capacităţile de producţie pe baza de energie nucleara nu au emisii de CO2, sunt disponibile 24/7, au o dependenta extrem de redusa de factorul climatic, sunt sigure.
Actualul context geopolitic global a subliniat mai mult că niciodată importanţa unui sistem energetic rezistent, decarbonizat şi independent. Securitatea aprovizionării cu energie şi preţurile accesibile pentru cetăţeni şi industrii sunt chestiuni urgente pentru factorii de decizie din întreaga lume.
„Studiile şi scenariile IEA, WEO, MIT au arătat că nu se poate decarbonizare fară nuclear. Situaţia războiului din Ucraina, cu o dependenta puternica a statelor membre UE de gazul rusesc, a arătat că nu se poate securitate energetica şi protecţia consumatorului fară energie nucleara. Securitatea energetica şi protecţia consumatorului, extrapolata de la dezvoltare industriala, până la plata facturii, sunt doua coordonate strategice care definesc siguranţă, protecţia şi independenţa fiecărui stat”. - Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica
Exista studii ample care arata fară echivoc că fară energie nucleară este extrem de dificil de atins ţintele că să nu mai vorbim de creşterea peste limita de suportabilitate a costurilor asociate decarbonizarii. Se estimeaza5 că fară energia nucleara, costurile tranziţiei către o economie cu emisii reduse de carbon ar creste cu 1.6 trilioane de dolari.
STRATEGIA NUCLEARELECTRICA:
12 mld. EURO INVESTIŢII ÎN REENERGIZAREA ROMÂNIEI CU ENERGIE CURATĂ
♦ 3.262 MW capacitate instalată după 2031
♦ Peste 20.000 locuri de muncă
♦ 24 milioane tone CO2 evitate anual
♦ 33% cota de piaţă
♦ 66% din energia curată a României
♦ Sute de noi experţi in industria nucleară
♦ Lanţ de furnizare naţional dezvoltat şi extindere regională
♦ Multiple beneficii socio-economice
700 MW din Retehnologizarea Unităţii 1 CNE Cernavodă
Retehnologizarea Unităţii 1 înseamnă încă 30 de ani de operare după anul 2029, la mai puţin de jumatate din costurile unui reactor nuclear nou, desi similar din punct de vedere al complexitatii preoiectului.
Concret, înseamnă încă 30 de ani fără emisii de CO2. Eficient. Un studiu NEA-OECD confirmă că prelungirea duratei de viaţă a unităţilor nucleare are cel mai mic cost dintre toate sursele, inclusiv surse regenerabile, de CO2 (35 USD) comparativ cu energia eoliană (50 USD) şi energia solară (94 USD).
„În februarie 2022, Nuclearelectrica a finalizat prima etapa a acestui proiect odată cu finalizarea Studiului de Fezabilitate şi estimarea unui cost de 1,85 miliarde de dolari. Retehnologizarea efectiva, conform strategiei de derulare a proiectului, vă avea loc în perioada 2027-2029, reprezentând cea de-a treia etapa a Proiectului. Retehnologizarea se afla în prezent în faza a doua de dezvoltare, Nuclearelectrica derulând contracte cu Candu Energy, Membra a grupului SNC-Lavalin şi Autoritatea de Proiectare a Unităţii 1 şi OEM (Producător de echipamente originale) pentru tehnologia CANDU, pentru elaborarea documentaţiei tehnice pentru achiziţionarea componentelor cu ciclu lung de fabricaţie ale reactorului, care vor fi înlocuite la Retehnologizarea Unităţii 1.
De asemenea, în cadrul proiectului, SNC-Lavalin lucrează şi cu Ansaldo Nucleare, care vă furniza servicii de inginerie pentru partea clasica a centralei, precum şi cu Sargent and Lundy, CITON şi GE (General Electric) Steam Power, care vor furniza de asemenea servicii de inginerie asociate cu retehnologizarea Unităţii 1.” - Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica
Începând cu anul 2029, prin retehnologizarea Unităţii 1, în SEN (Sistemul Energetic Naţional) vor fi livraţi anual aproximativ 5,5 milioane MWh de energie curată, accesibilă, iar peste 5 milioane de tone de CO2 vor fi evitate anual, timp de încă 30 de ani.
Unitatea 1 a centralei nucleare (CNE) Cernavoda, cu o putere instalată de 700 MW, a fost pusă în funcţiune în 1996 şi a livrat, până în prezent, 133 milioane MWh, reprezentând 9% din consumul naţional, pe o perioadă de 26 de ani. De asemenea, Unitatea 1 a împiedicat eliberarea în atmosferă a 130 de milioane de tone de CO2.
1400 MW din Proiectul Unităţilor 3 si 4 CNE Cernavodă
România, prin raportarea la reducerea capacităţilor pe cărbune, va avea nevoie de noi capacităţi, reactoarele de mare capacitate, că soluţie la decarbonare şi tranziţie, dar care să ofere simultan SEN: stabilitate, siguranţă, disponibilitate, dar şi de reactoarele modulare mici care oferă flexibilitate şi complementaritate cu sursele regenerabile de energie.
„Prin dezvoltarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CANDU, România va atinge aprox 19.000 locuri de muncă generate indirect, iar contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie, la nivel naţional ajungând la 33%, luând în considerare o creştere a consumului de 2,1% anual. 20 milioane tone de CO2 vor fi evitate anual cu 4 unităţi în operare, iar contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie fără emisii de CO2 la nivel naţional vă ajunge la 66%. Pe lângă impactul pozitiv adus la stabilitatea energetica şi la atingerea ţintelor de decarbonare, proiectele energetice nucleare constribuie şi la dezvoltarea lanţului intern de furnizori. Industria nucleara românească are experienţă şi capabilitatea să participe cu lucrări şi servicii importante la noul proiect de la Cernavodă, experienţă dobândită încă de la punerea în funcţiune şi prin asigurarea mentenanţei primelor doua unităţi nucleare. Practic, un cumul de expertiza de zeci de ani în industria nucleara, seriozitate, robusteţe, responsabilitate, un avantaj pe care alte tari nu îl au. Sunt cerinţe esenţiale pentru un proiect robust.”
Cosmin Ghita, CEO Nuclearelectrica
Sprijinul Statului Român pentru securitate energetică
„Este clar că fară implicarea statului şi a autorităţilor în proiectele energetice nucleare, acestea nu se pot realiza. Adoptarea în unanimitate în luna martie 2023 a legii privind aprobarea semnării Acordului de sprijin pentru dezvoltarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă, precum şi semnarea decretului pentru rpomulgarea legii de către Domnul Klaus Iohannis, Preşedintele României, este un semnal concret pentru continuarea acestui proiect strategic pentru Romania, prin care vom adaugă încă 10TWh de energie fară emisii de CO2 în sistemul energetic national după anul 2031. Mulţumim Preşedinţiei României, Guvernului şi Parlamentului României pentru sprijinirea proiectelor nucleare romaneşti. Sunt mândru de echipa Nuclearelectrica pentru eforturile pe care le depune constant pentru dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4”, Cosmin Ghiţă, Director General Nuclearelectrica.
Acordul de sprijin presupune angajamentul statului român în realizarea demersurilor necesare pentru finanţarea Proiectului inclusiv prin: acordarea de garanţii de stat finanţatorilor proiectului; implementarea schemei de tip „Contracte pentru diferenţă” şi adoptării măsurilor administrative şi/sau legislative în vederea asigurării îndeplinierii criteriilor tehnice prevăzute în Actul Delegat Complementar al Comisiei Europene; aportul în natură prin cantitatea de apă grea şi de octoxidul de uraniu aferent primei încărcături de combustibil nuclear, apa de răcire pentru funcţionarea celor 2 unităţi nucleare şi finalizarea liniilor de transport a energiei electrice necesare în scopul racordării la Sistemul Energetic Naţional şi evacuarea energiei electrice produse în cele două unităţi nucleare.
În baza unei cooperări România-SUA în domeniul nuclear de peste 40 de ani, intenţia statului roman şi a SNN, în conformitate cu noua strategie, este de a realiza acest proiect într-un consorţiu euro-atlantic în baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România. In cadrul COP 27, in noiembrie 2023, US Exim Bank a anunţat emiterea a două scrisori de interes pentru finanţarea serviciilor tehnice furnizate de SUA în legătură cu proiectul Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă.
“Nuclearelectrica, în baza noii strategii de dezvoltare a Proiectului, se afla în etapa 1, etapa necesară actualizării setului de documentaţii de inginerie şi securitate necesare pentru demararea Proiectului, semnând primul contract cu Candu Energy pentru servicii de inginerie. Din 2023, Nuclearelectrica va intra deja în etapa a doua de dezvoltare pentru efectuarea lucrărilor preliminare. Strategia Nuclearelectrica prevede că Unitatea 3 vă intra în exploatare comerciala în anul 2030, iar Unitatea 4 în 2031.” - Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica
462 MW din Reactoarele Modulare Mici. România şi avantajul unui „first mover” în Europa, imediat dupa SUA
Aproximativ 70 de concepte SMR sunt în curs de dezvoltare în diferite etape de implementare, precum şi in diferite etape ale procesului de licenţiere, ceea ce demonstrează interesul şi inovaţia în domeniu şi eforturile agenţiilor de reglementare de a licenţia SMR. NuScale detine primul reactor de tip SMR aprobat de catre Comisia de Reglementare Nucleară din SUA (NRC).
„Nuclearelectrica a derulat începând cu 2019 o analiza a tuturor tehnologiilor nucleare noi în vederea dezvoltării şi extinderii capacităţii de producţie, cu precădere un studiu al tehnologiilor reactoareleo modulare mici, urmând trendul european şi internatioanal. Mai mult, în urma unui studiu realizat în 2021, cu un grant USTDA în valoare de 1.2 milioane euro, asupra tehnologiilor şi potenţialelor amplasamente, tehnologia SMR NuScale este cea mai avansata în acest moment în ceea ce priveşte implementarea, fiind şi singura aprobata de un organism de reglementare, încă din 2020” - Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica
Trasaturile de securitate nucleară ale SMRurilor NuSclale sunt remarcabile: tehnologia SMR a NuScale se poate opri şi auto-răci pentru o perioadă nelimitată de timp, fără interventia unui operator, fără nevoie de apă suplimentară şi fără nevoie de electricitate. Această capacitate este realizată prin utilizarea unui sistem de siguranţă simplificat, complet pasiv prin comparatie cu utilizarea surselor de alimentare si a echipamentelor externe pentru a mentine securitatea reactoarelor de mare putere.
În acest moment, România are marele avantaj de a deschide acest drum în Europa, imediat după dezvoltarea primului proiect SMR NuScale în SUA, având oportunitatea de a deveni un hub prin dezvoltarea lanţul de furnizare pentru a sprijini implementarea de alte centrale de tip SMR în Europa. Reactoarele modulare mici sunt considerate de experţi cea mai eficientă soluţie pentru producţia de energie curata în banda, şi implicit pentru decarbonizare, iar în România SMRurile pot fi o soluţie excelenţa pentru securitate energetica în perfecta complementaritate cu retehnologizarea Unităţii 1, Proiectul Unităţilor CANDU şi surse regenerabile.
„Fiind printre primele ţări care se alătură demersului de independenţă energetică cu una dintre cele mai avansate tehnologii de energie nucleară, tehnologia inovatoare a reactoarelor modulare mici a NuScale, România va obţine o poziţie de lider şi multiple beneficii socio-economice: are potenţialul de a deveni o bază pentru susţinerea producţiei şi asamblarea componentelor SMR şi un centru de pregătire şi formare a viitorilor operatori şi specialişti. În acest sens, România a dezvoltat deja si lanseaza in luna mai 2023 primul simulator pentru camera de comandă a unui SMR NuScale din Europa, care va fi utilizat pentru formarea noii generaţii de ingineri, in cadrul Universitatii Politehnica din Bucuresti.”- Cosmin Ghiţă,
CEO Nuclearelectrica
Comunitatea din Doiceşti, locatia unde se afla amplasamentul candidate, are, de asemenea, potenţialul unor beneficii multiple, în timp ce NuScale şi Nuclearelectrica fac paşi spre implementarea în România, în acest deceniu, a primei centrale electrice NuScale cu 6 module, de 462 MWe. Centrala electrică NuScale cu 6 module va genera 193 de locuri de muncă permanente, 1.500 de locuri de muncă în construcţii, 2.300 de locuri de muncă în producţie şi va ajuta România să evite producerea a 4 milioane de tone de emisii de CO2 pe an.
În septembrie 2022, Nuclearelectrica SA şi Nova Power & Gas SRL au lansat RoPower Nuclear SA, compania de proiect pentru dezvoltarea de reactoare modulare mici în România, pe amplasamentul fostei centrale pe cărbune din Doiceşti, judeţul Dâmboviţa. Actionariatul companiei de proiect este 50% SNN si 50% Nova Power and Gas SRL („NPG”), proprietara terenului din localitatea Doiceşti.
În prezent, Nuclearelectrica realizeaza studiul FEED care constă într-o serie de activităţi şi studii de inginerie şi proiectare, analize tehnice ale amplasamentului fostei centrale de la Doiceşti, în conformitate cu toate standardele internaţionale şi naţionale. Nuclearelectrica aplica si recomandările AIEA, în urma misiunii AIEA Site and External Events Design (SEED), desfăşurată în august 2022, la solicitarea Nuclearelectrica.
Dezvoltarea ciclului integrat de combustibil nuclear - prioritatea Nuclearelectrica realizată
În decembrie 2022 Nuclearelectrica a finalizat achiziţia unor active din fluxul de prelucrare a concentratului de uraniu tehnic de la CNU Sucursala Feldioara, precum şi achiziţia dreptului de proprietate asupra terenului aferent acestor active de la Ministerul Energiei, prin concesiune către SNN. În perioada ianuarie - martie 2023, au fost întreprinse toate demersurile necesare pentru autorizarea procesului de producţie şi pregătirea instalaţiilor pentru începerea prelucrării.
„Decizia strategică de a achiziţiona o parte din activele Feldioara necesare pentru procesarea materiei prime a avut ca scop păstrarea şi dezvoltarea ciclului integrat al combustibilului nuclear românesc, a capacităţilor de producţie integrată din SNN şi, în egală măsură, asigurarea producţiei de fascicule de combustibil şi a funcţionării optime a CNE Piteşti şi CNE Cernavoda, în contextul extinderii capacităţii centralei nucleare, la un cost de tranzacţie avantajos. “ - Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica
Parteneriatul pentru mediu
SN Nuclearelectrica SA a semnat Memorandumul de Înţelegere (MoU) între RoPower Nuclear SA, compania de proiect recent înfiinţată pentru implementarea reactoarelor modulare mici (SMR), şi Donalam SRL, parte a AFV Beltrame Group, lider european în producţia de oţel, la pavilionul IAEA Atoms for Climate din cadrul COP 27.
Obiectivul Memorandumului de Înţelegere este de a explora oportunităţile de cooperare şi de investiţii în sprijinul dezvoltării primului proiect SMR din România, care ar putea avea un mare impact şi în realizarea producţiei de oţel verde în România. Cu acelaşi prilej, cele două companii s-au alăturat United Nations 24/7 Carbon Free Energy Compact, angajându-se să respecte principiile 24/7 ale ONU în sprijinul obiectivului ONU de a accelera sistemul de electricitate, de a atenua schimbările climatice şi de a asigura accesul la energie curată, la preţuri accesibile.
Prin aderarea la UN 24/7 Carbon-free Energy Compact, Nuclearelectrica şi AFV Beltrame devin membri ai unei comunităţi globale de organizaţii care colaborează pentru a dezvolta soluţii care să permită accesul la energie fără carbon 24/7.
„Extinderea capacităţii nucleare urmăreşte să sprijine securitatea energetică a României şi a regiunii, independenţa energetică şi atingerea obiectivelor de decarbonare. Donalam SRL, parte a grupului AFV Beltrame, unul dintre cei mai importanţi producători de oţel din Europa împărtăşeşte acelaşi angajament pentru sustenabilitate şi înţelege rolul energiei nucleare produse de SMR în atingerea obiectivelor internaţionale privind schimbările climatice, asigurând în acelaşi timp securitatea energetică cu o sursă de energie curată, stabilă, accesibilă şi rezilienta.
Suntem încrezători că exemplul nostru prezintă modalităţi de a avansa obiectivele Acordului de la Paris, inspiră alte acţiuni ale industriei, încurajează politicile de mediu la nivel mondial şi european si şi sprijinul financiar atat guvernamental, cât şi privat, în domeniul industrial pentru companiile cu strategii economice şi de mediu solide, derivate dintr-o abordare durabilă.”- Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica
Proiectul Instalaţiei de Detritiere (CTRF)
Proiectul Instalaţiei de Detritiere (CTRF) face parte din protofoliul de iniţiative ale SNN destinate implementării consecvente a politicii generale a companiei, respectiv preocupării pentru menţinerea securităţii nucleare la cele mai înalte standarde şi protecţia mediului. Proiectul reprezintă o concretizare a preocupărilor continue de îmbunatăţire a performantei a CNE Cernavodă, a preocupării pentru populaţie şi mediu.
„Implementarea proiectului va permite prin extragerea tritiului din apa grea şi stocarea acestuia într-o forma sigura într-o instalaţie dedicată, excluderea apei grele tritiate din categoria de deşeuri radioactive, contribuind astfel, prin investiţii curente, la reducerea amprentei de mediu. Aplicam masuri ESG întrucât suntem conştienţi de rolul semnificativ pe care orice organizaţie din industria energetica îl are în protecţia mediului.” - Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica
Parteneriatul pentru sănătate în portofoliul Nuclearelectrica
Medicina nucleară este un instrument important pentru gestionarea cancerului, contribuind la diagnosticarea precoce a cancerului şi la evaluările prognostice menite să ajute medicii să ia decizii critice şi să adapteze tratamentul la nevoile pacientului.
Conform datelorComisiei Europene, in funcţie de practicile naţionale, până la 65% din procedurile de medicină nucleară sunt efectuate în oncologie, ceea ce se traduce potenţial în peste 6 milioane de proceduri numai în Europa. Utilizarea terapeutică a radioizotopilor medicali în terapia cancerului se extinde din ce în ce mai mult, fiind prognozată o creştere considerabilă a pieţei de noi produse radiofarmaceutice terapeutice până în 2030.
Radioizotopii medicali joacă un rol vital în diagnosticarea cancerului, a afecţiunilor cardiace şi a altor boli şi sunt din ce în ce mai mult utilizaţi pentru tratamentul cancerului. Peste 10.000 de spitale din întreaga lume utilizează radioizotopi în aproximativ 100 de proceduri diferite de medicină nucleară, totalizând aproape 49 de milioane de proceduri medicale în fiecare an. Numai în UE, peste 1.500 de centre de medicină nucleară oferă pacienţilor aproximativ 10 milioane de proceduri în fiecare an.
„Nuclearelectrica mai face un pas în extinderea portofoliului şi încheie în 2023 parteneriatul cu BWXT Medical Ltd., parte a BWX Technologies, companie cu mai mult de 40 de ani de experienţă în domeniul medicinei nucleare, şi anume producţia de izotopi medicali, produse farmaceutice, dispozitive medicale. Din congruenta acestor expertize, acest acord se poate transforma într-un proiect concret prin care Nuclearelectrica raspunde cererii din medicina nucleara la nivel national şi European. Industria nucleară este în prezent esenţială atât pentru generarea de energie electrică curată, cât şi pentru a asigura producţia de izotopi medicali. Având în vedere evoluţiile recente ale pieţei de izotopi medicali, nevoia de a contribui la asigurarea securităţii aprovizionării este în creştere şi, prin urmare, credem că este momentul perfect pentru a urmări această oportunitate şi a implementa cu succes proiecte de producţie de izotopi în centrala nucleară de la Cernavodă.” - Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica
Nucleul de bine de la Nuclearelectrica
În 2022, SN Nuclearelectrica SĂ a lansat platforma de responsabilitate sociala “Nucleu de bine”, pe baza direcţiilor strategice şi viziunea companiei de a construi un viitor durabil pentru generaţia viitoare, atât prin producţia de energie curata la standarde de excelenţa, cât şi prin impactul socio-economic pe care îl are în Romania. Pentru anul 2022 şi 2023, direcţiile strategice de CSR ale Nuclearelectrica sunt: educaţie, domeniul medical şi protecţia mediului.
În 2022, Nuclearelectrica a sprijit 60 de proiecte derulate în sănătate, educaţie şi protecţia mediului, impactand pozitiv aprox. 15 miloane de oameni. Pentru anul 2023, compania a lansat deja public prima etapa de înscrieri de proiecte.
„Platforma CSR – Nucleu de Bine a SNN contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii din comunităţile vizate de proiectele de CSR şi de sponsorizările acordate de companie. Proiectele de CSR şi sponsorizările vizează cele mai urgente nevoi ale comunităţilor şi mediului înconjurător, pentru a participa activ la îmbunătăţirea condiţiilor de trai, prin susţinerea de parteneriate strategice cu societatea civilă.”-
Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica
Strategia de CSR şi sponsorizări a SNN cuprinde principii corelate la cultura de afaceri a SNN, precum: echitatea economică, echitatea socială, comportament corect, relaţii transparente, integritate, principii morale şi investiţii în comunitate.
Nucleu de Excelenţă - Inginerii viitorului
„Nucleu de excelenţă este platforma Nuclearelectrica de creştere a unei noi generaţii de specialişti şi este în acelaşi timp o strategie complexa de resurse umane pentru consolidarea echipei, de atragere şi retenţia ale forţei de munca înalt calificate şi identificarea de noi oportunităţi de business. În anul 2021 am recrutat aproximativ 500 de persoane, şi un număr similar în anul 2022. Vom continua să recrutam activ corelat cu etapele de dezvoltare a proiectelor de investiţii.
Însă strategia de resurse umane a SNN nu se opreşte la recrutare. Avem şi dezvoltam programe de practica, internship, burse, învăţământ dual în vederea creşterii unei noi generaţii de specialişti în energetica nucleară.” - Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica
În România, industria nucleara asigura în prezent 11.000 de locuri de muncă (dintre care aprox. 2500 locuri de muncă asigurate direct în cadrul Nuclearelectrica), iar cifra ce ar putea creşte la 20.000 în contextul demarării unor proiecte nucleare noi (atât proiectul Unităţilor 3 şi 4; cât şi proiectul SMR). Investiţiile în sectorul nuclear vor produce un efect de creştere economică în industria orizontală, menţinerea forţei de munca înalt calificate, stimularea cercetării, a educaţiei şi ingineriei, oferind României un avantaj competitiv în Europa. Strategia companiei se concentrează pe identificarea talentulelor şi depunerea de eforturi pentru menţinerea acestuia în organizaţie, identificarea nevoilor prezente şi viitoare, dezvoltarea de parteneriate cu universităţile de profil, creşterea pregătirii forţei de munca existente şi construirea unei culturi organizaţionale bazate pe meritocraţie şi performanta, în care tinerii sunt priviti că resursa viitorului.
DE CE AVEM NEVOIE DE ENERGIE NUCLEARĂ
Energia nucleară este o sursă de energie sigură, accesibilă şi curată, disponibilă 24/7, cu o experienţă operaţională vastă, care contribuie la decarbonizarea economiilor noastre de mai bine de jumătate de deceniu şi care furnizează în prezent peste 10% din energia electrică consumată la nivel mondial.
NuclearEurope argumentează că tot energia nucleară are cele mai mici emisii de CO2 pe ciclu de viaţă per kWh dintre toate sursele de energie (6g/kWh) , iar uraniul este abundent şi bine distribuit în întreaga lume. Costul combustibilului reprezintă doar o mică parte din costul energiei electrice generate, astfel încât energia nucleară poate permite un cost stabil al energiei electrice pentru cetăţeni, administraţia publică, industrie, agricultură şi toate celelalte activităţi umane care depind de electricitate.
În contextul actualei crize energetice şi în timpul pandemiei mondiale, energia nucleară şi-a dovedit capacitatea de a genera energie electrică în mod fiabil şi non-stop, asigurând funcţionarea continuă şi rezistentă a serviciilor critice. Electricitatea produsă de flota existenta de centrale nucleare este extrem de competitivă şi retehnologizarile rămân opţiunea cu cel mai mic cost al energiei electrice, nu doar în rândul surselor cu emisii reduse de dioxid de carbon, ci şi în rândul tuturor surselor de energie. Proiectele nucleare de construcţie nouă sunt, de asemenea, competitive din punct de vedere al costurilor, iar reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), aflate în prezent în curs de dezvoltare, vor aduce avantajul suplimentar al unor costuri iniţiale mai mici şi al unor perioade de construcţie mai scurte. În plus, reactoarele mari si SMR pot oferi o mare varietate de aplicaţii non-electrice, cum ar fi producţia de hidrogen curat, energia termică pentru încălzire urbană, desalinizare, căldură industrială, precum şi completarea naturii variabile a tehnologiilor regenerabile.
Angajamentul global de a creşte producţia de energie din surse regenerabile va necesita capacităţi suplimentare dispecerizabile cu emisii reduse de carbon pentru a ne echilibra reţelele electrice. Expertiza şi inovarea la nivel mondial în domeniul nuclear ar trebui să fie utilizate pe deplin pentru a ne asigura nevoile energetice actuale şi viitoare. Tranziţia energetică nu este posibilă fără menţinerea şi extinderea rolului energiei nucleare. Şi astfel strategia Nuclearelectrica de reenergizare a României este parte importantă a soluţiei pe termen lung.
