Caută doar în titlu
Supliment ZF IMM 2021

Finanţarea IMM-urilor: de unde îşi iau antreprenorii banii?

31.05.2021, 00:05
Finanţarea IMM-urilor: de unde îşi iau antreprenorii banii?

Microîntreprinderile, firmele mici şi mijlocii pot să obţină credite de la bănci între 500.000 şi 10 milioane de lei prin programul IMM Invest, cele din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi al sectorului alimentar pot lua finanţare prin Agro IMM Invest, iar prin IMM Factor îşi vor putea primi imediat 80% din valoarea facturilor la termen. Antreprenorii mai au la dispoziţie şi două scheme de ajutor de stat prin care Ministerul de Finanţe acordă finanţare pentru investiţii şi pentru crearea de noi locuri de muncă. Pe lângă toate aceste programe, IMM-urile mai pot aplica pentru granturile pentru investiţii şi pentru cele pentru sprijinul sectorului HoReCa, măsuri pentru care nu a început încă procesul de înscriere.

Accesul la finanţare este una dintre cele mai mari probleme de care se lovesc IMM-urile din economia locală. Microîntreprinderile, afacerile mici şi cele mijlocii de la noi au la dispoziţie o serie de programe de finanţare garantate de stat şi chiar de granturi nerambursabile, programe precum IMM Invest, Agro IMM Invest, IMM Factor, schemele de ajutor de stat pentru investiţii şi crearea de noi locuri de muncă, precum şi liniile pentru finanţările neram­bursabile pentru investiţii şi cele pentru sprijinul celor din industria HoReCa.

Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) a prelungit perioada de înscrieri în programul IMM Invest până la 30 iunie 2021 şi l-a extins cu subprogramul Agro IMM Invest. Prin programul IMM Invest, microîntreprinderile, firmele mici şi mijlocii au putut să obţină credite de la bănci între 500.000 şi 10 milioane de lei, cu garanţii de stat de până la 90% şi dobânzi subvenţionate.

Anul acesta, programul IMM Invest are un plafon de garantare de 15 miliarde lei, dintre care 1 mld. lei este rezervat subprogramului Agro IMM Invest. În cadrul programului Agro IMM Invest se acordă un grant nerambursabil de maximum 10% din valoarea creditului, dar nu mai mult de 120.000 de euro per întreprindere, după cum explica anterior Dumitru Nancu în cadrul emisiunii ZF Live. Agro IMM Invest este destinat susţinerii IMM-urilor din domeniul agriculturii, pes­cuitului, acvaculturii şi al sectorului alimentar.

În cadrul programului IMM Invest 2021 au fost introduse noi categorii de beneficiari precum profesiile liberale, fermierii şi întreprinderile mici cu capitalizare de piaţă medie, întreprinderi care au între 250 şi 500 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală ce nu depăşeşte 100 de milioane euro sau al căror bilanţ anual nu depăşeşte 86 de milioane euro.

Peste 1.700 de afaceri mici şi mijlocii din sectorul agro-alimentar s-au înscris în programul Agro IMM Invest pentru finanţare în prima săptămână de la deschidere. În totat, atât în programul IMM Invest 2021, cât şi în Agro IMM Invest s-au înscris peste 10.000 de companii, iar suma solicitată este de 12,7 miliarde de lei.

Prin IMM Factor, un nou program cu garanţii de stat, IMM-urile îşi vor putea primi imediat 80% din valoarea facturilor la termen. Prin acest program, FNGCIMM acordă garanţii de stat în favoarea fiecărui beneficiar eligibil pentru finanţările de tip factoring cu regres, acordate de bănci pe baza facturilor, în cadrul unui plafon de finanţare cu caracter reînnoibil, garantat de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice. Valoarea maximă a plafonului de garantare pentru un beneficiar este de 5 milioane de lei, iar valoarea maximă a unei garanţii pentru o facilitate de factoring este de maximum 750.000 lei.

Factoringul este un serviciu bancar prin care o companie care are de încasat facturi vechi de la clienţi poate să dispună mai repede de acei bani, dacă cedează administrarea facturilor unei instituţii bancare. Schema de garantare a creditului comercial va putea fi accesată până pe 30 iunie 2021, iar plafonul total al garanţiilor ce pot fi acordate anul acesta este în valoare de 1 miliard de lei.

IMM-urile din economia locală pot obţine finanţare şi prin intermediul schemelor de ajutor de stat reglementate de HG.807/2014 şi HG 332/2014. Prin schema de ajutor de stat pe baza HG.807/2014, Ministerul de Finanţe acordă finanţare pentru investiţii în mijloace fixe, active corporale şi necorporale, adică clădiri, echipamente şi softuri, toate noi.

Schema de ajutor de stat pe baza 332/2014 se referă în principal la plata salariilor pentru noi locuri de muncă create. Atât schema reglementată de HG.807/2014 pentru investiţii, cât şi schema HG 332/2014 pentru crearea de noi locuri de muncă funcţionează cu o componentă nerambursabilă de maximum 50% din valoarea proiectului, însă aceasta variază în funcţie de zonă. În Ilfov şi în regiunea de vest a ţării, rata de finanţare este de 35%, în timp ce în Bucureşti este de doar 10%, iar în restul ţării rata ajunge şi la 50%.

Ca praguri minime, schema 807/2014 vizează proiecte de investiţii de minimum 1 mil. euro, în timp ce schema 332/2014 impune un nivel de minimum 100 de locuri de muncă create, unde ajutorul de stat poate finanţa până la 50% din cheltuielile salariale.

IMM-urile afectate de pandemia de COVID-19 au putut aplica şi pentru granturi nerambursabile acordate prin trei linii de finanţare. Înscrierile s-au încheiat pentru liniile de finanţare prin Măsura 1, cea pentru microgranturi în valoare de 2.000 de euro, precum şi Măsura 2, cea pentru granturile pentru capital de lucru de până la 150.000 de euro, însă banii din Măsura 3, cea pentru granturi pentru investiţii de până la 200.000 de euro nu au fost daţi antreprenorilor care au aplicat.

De altfel, singura dintre aceste linii de finanţare pentru care s-a şi încheiat procesul de aplicare şi au şi mers lucrurile conform planului Ministerului Economiei a fost Măsura 2. Pentru Măsura 1 nu au fost epuizate toate fondurile disponibile, iar Măsura 3 a fost una controversată, care este în pericol de a fi anulată.

Măsura 3 de finanţare a stârnit controverse după ce antreprenorii au venit cu acuzaţii de fraudă cu privire la aplicarea în platforma dedicată granturilor, iar premierul Florin Cîţu a anunţat că trimite Corpul de Control la Ministerul Economiei pentru o investigaţie în acest sens.

Astfel, această linie de finanţare ar putea fi blocată permanent, în condiţiile în care acordurile de finanţare trebuie semnate până pe 30 iunie 2021, iar Ministerul Economiei nu analizează cererile depuse de antreprenori în prezent.

Mai mult, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a iniţiat un proiect de OUG care vizează desfiinţarea Măsurii 3. Linia de finanţare ar urma să se refacă pe programul de finanţare europeană REACT-EU, iar până atunct proiectul de ordonanţă de guvern prevede relocarea banilor la Măsura 2.

De altfel, Cristina Iţcuş, managing partner al companiei de consultanţă CBS Customs Business Solutions, spunea pentru ZF că această măsură a fost pur şi simplu îngropată şi nu mai este timp să fie reluată de la zero. Pentru granturile de investiţii de până la 200.000 de euro au aplicat 27.267 de companii, iar valoarea totală a cererilor depuse de antreprenori însuma peste 15,6 miliarde de lei.

Pentru companiile din sectorul de HoReCa a fost planificată o schemă de sprijin sub forma unor granturi care vor acoperi 20% din pierderea din cifra de afaceri sau din rulaj suferită în anul 2020, comparativ cu anul 2019. Schema nu este încă operaţională, însă a fost aprobată de Comisia Europeană. Linia de finanţare are o valoare de 500 milioane de euro, aproximativ 2,4 miliarde de lei. Sprijinul pentru companiile din HoReCA nu va depăşi 1,8 milioane de euro per beneficiar, iar ajutorul ar trebui să fie acordat cel târziu la 31 decembrie 2021.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.