Faţă în faţă, retail vs. producţie: Expansiunea marilor lanţuri de magazine încurajează dezvoltarea de branduri autohtone în producţie sau extinderea reţelelor susţine de fapt mărcile private?

♦ În comerţul modern local există circa 4.000 de supermarketuri, hipermarketuri, magazine de discount şi proximitate modernă ♦ Anual se deschid alte 300-400 de unităţi ♦ Acest canal de vânzare a ajuns să reprezinte aproape 70% din tot comerţul cu dominantă alimentară şi cota de piaţă tot creşte ♦ Reţelele locale şi magazinele tradiţionale mai au doar o treime din piaţă.

Marile reţele de magazine se extind an de an cu câteva sute de noi supermarketuri, hipermarketuri, magazine de discount şi proximitate modernă, iar executivii din industrie spun că această dezvoltare are loc în contextul în care România are o suprafaţă de comerţ modern per capita mai mică decât alte ţări. Totodată, cota de piaţă a comerţului modern e la aproape 70%, versus peste 80% în alte state. Această dezvoltare cu 300-400 de unităţi noi pe an înseamnă însă, de fapt, şi o reducere a cotei de piaţă a comerţului tradiţional, care pierde constant nu doar teren, ci şi jucători.

În aceste condiţii, întrebarea este urmă­toarea: expansiunea marilor lanţuri de magazine încurajează dezvoltarea de branduri autohtone în producţie sau extinderea reţelelor susţine de fapt mărcile private, care sunt de altfel deţinute chiar de retaileri? „România este, în momentul de faţă, la coada clasamentului european din punctul de vedere al densităţii comerciale. Dar nu trebuie să ne plângem din cauza acestui indicator scăzut. Din contră, ve­dem în perspectivă, producţia are posibili­tatea să crească odată cu dezvoltarea magazinelor şi pe măsură ce economia se maturizează. Eu cred că vom creşte cu toţii“, spunea anterior Tiberiu Dăneţiu, directo­rul de marketing al Auchan România. El susţine că producătorii români - locali, regionali sau naţionali - au crescut şi s-au dezvoltat odată cu retailul din România. „Mărcile româneşti sunt foarte puternice.“

Afirmaţiile sale sunt confirmate de Radu Timiş jr., CEO al CrisTim, unul dintre cei mai mari producători de produse din carne din România după cifra de afa­ceri, controlat de Radu şi Cristina Timiş.

„Comerţul modern reprezintă canalul principal pentru noi. Dacă acum 1-2 ani încă era retailul tradiţional, acum retailul modern reprezintă motorul de creştere şi acest canal se dezvoltă accelerat“, afirma el recent.

CrisTim are o prezenţă atât în retailul modern, în marile lanţuri de supermarke­turi, cât şi în comerţul tradiţional, operând şi propriile magazine sub brandul CrisTim. Radu Timiş jr. nu crede însă că magazinele proprii reprezintă un segment de viitor, pentru că grupul a mers pe un concept în care a vândut doar produsele proprii şi alte câteva articole de bază pe care le caută consumatorul. „Nu avem know-how-ul în spate pentru a dezvolta un concept solid de magazine, e un alt business.“ Totuşi, aceste unităţi reprezintă o interfaţă cu consumatorii, fiind şi o modalitate de a lua feedback de la aceştia.

Unii antreprenori din producţie nu văd expansiunea comerţului modern cu ochi buni, pentru că dezvoltarea aceasta le dă retailerilor şi mai multă forţă în negociere.

„Comerţul tradiţional este majoritar în vâzările noastre, urmează apoi exportul. Dar, din păcate, universul de comerţ tradiţional este tot mai mic. Concurenţa multinaţionalelor este de vină“, spune Ioan Stânea, fondatorul Pan Food, unul dintre cei mai mari jucători locali de pe piaţa de dulciuri.

Antreprenorul afirmă că doar 30% din încasările companiei provin din comerţul modern, iar pe viitor nu îşi doreşte să îşi concentreze atenţia pe acest segment, ci preferă să rămână în continuare mai mult în comerţul tradiţional.

Unul dintre motivele nemulţumirii producătorilor îl constituie faptul că mărcile private ale retailerilor câştigă mult teren la raft şi, totodată, şi în coşurile de cumpărături. Aceste produse ce au preţuri cu până la 30% mai mici decât brandurile consacrate au ajuns să aibă peste 25% cotă de piaţă în segmentul bunurilor FMCG. Mai mult, ele câştigă teren.

„Am observat o anumită polarizare a pieţei, oamenii cumpără mai ieftin, în special mărci proprii, dar totodată, la polul opus, şi brandurile premium au crescut în ultima perioadă. Segmentul de mijloc a cam dispărut, e o piaţă tot mai polarizată“, spunea recent Gabriel Sandu, fondatorul reţelei de magazine AuGust.

Mai multe detalii pe zfcorporate.ro

Compania sa nu are mărci private, dar antreprenorul înţelege piaţa dat fiind că prin compania Pronto Mobile, rebranduită Pronto August, el a fost cel mai mare francizat al reţelei Carrefour, având 15 magazine pe care le opera sub brandul internaţional. Dintre acestea însă, 10 au fost vândute către Profi. Cu celelalte, el s-a retras de sub umbrela francizei şi a pornit pe cont propriu folosind brandul AuGust.

Mărcile private câştigă teren pe mai multe pieţe, însă în România cota lor e mai mică decât în alte ţări, aşa că ritmul de creştere e mai alert. Ele sunt favorizate şi de contextul actual, cu inflaţie record, ce îi determină pe consumatori să fie mai atenţi la preţ.