Supliment ZF Branduri românești

Câteva zeci de branduri locale pun România pe harta lumii. Apa, cosmeticele, pufuleţii sau ciocolata car­­­e pleacă de pe plaiurile mioritice ajung să fie încercate de consumatori din peste 50 de ţări de pe toate continentele

26.02.2021, 00:07

GALERIE FOTO

♦ Cele mai puternice branduri ale lumii au prezenţă globală ♦ Dezvoltarea dincolo de graniţele ţării este pentru cele mai multe companii un deziderat ♦ Afacerile româneşti au ieşit mai târziu la export, dar există exemple care au dovedit că se poate.

Automobilul Dacia şi antivirusul Bitdefender sunt cele mai folosite produse „made in Romania“, fiecare dintre ele ajungând la un număr foarte mare de consumatori. Dincolo de aceste mărci însă, care au o vizibilitate mare, există multe alte afaceri locale care au ajuns pe câteva zeci de pieţe din toată lumea, iar pufuleţii Gusto ori snacksurile Croco sunt doar două astfel de exemple.

Mai mult, există şi alte companii autohtone care au planuri mari pentru viitor, după revenirea la normal, post-pandemie, exporturile urmând să cântărească mai mult în business decât piaţa locală.

Producătorul de apă minerală Aur’a mizează pe o creştere a exporturilor în momentul în care lumea va începe să revină la normal după pandemia de COVID-19, acest eveniment blocând o serie de negocieri şi discuţii care ar fi dus la o dezvoltare semnificativă a businessului pentru compania românească. Astfel, până în 2022 pieţele străine ar urma să contribuie cu până la 65% din business, aceasta fiind ţinta setată de companie încă de la lansarea pe piaţă.

„Pieţele externe sunt foarte importante pentru simplul motiv că au un potenţial foarte mare în zona de lux, acolo unde se adresează Aur’a ca produs premium“, spune Horaţiu Rada, preşedintele Aur’a Mineral Water. Apa provine din izvorul Ursoanea, localizat în Munţii Banatului, iar compania Aur’a Mineral Water este localizată în comuna Ocna de Fier, judeţul Caraş-Severin şi are capital 100% românesc, fiind deţinută de oamenii de afaceri timişoreni Horaţiu Rada şi Eleodor Coptil.

Compania Aqua Aurum Distribution care operează businessul a avut afaceri de 1,2 mil. lei în 2019, plus 6,8%.

„Modul în care va evolua pandemia este reperul principal care va influenţa multe dintre cele care se vor întâmpla în anii care vin.“ Dacă lucrurile vor intra într-o oarecare normalitate, antreprenorul se aşteaptă la un reviriment pe pieţele externe.

„Exporturile vor depăşi cu mult vânzările de pe piaţa locală în următorii ani, iar în 2021 credem că vor reprezenta minimum 40-50% din totalul afacerii“, spune Rucsandra Hurezeanu, fondatoarea producătorului de dermatocosmetice Ivatherm. Anul trecut, vânzările totale ale companiei au înregistrat o creştere de 27% faţă de 2019, iar exporturile au adus 30% din business. În condiţiile anterioare pandemiei, cifrele ar fi fost cu siguranţă mai mari. „România este în continuare piaţa noastră principală de vânzare.“

Compania este prezentă deja de 15 ani pe plan local şi are o creştere constantă şi stabilă aici de cel puţin 10-15% în fiecare an, adaugă antreprenoarea.

Cele mai multe branduri româneşti prezente peste hotare sunt cele din industria alimentară şi a băuturilor, de la vin şi ciocolată la pufuleţi şi mezeluri. Unele dintre acestea merg în special în ţările cu comunităţi mari de români, dar sunt şi altele care vizează o acoperire globală sau măcar europeană.

Pufuleţii Gusto fabricaţi în Băicoi (judeţul Prahova) ajung pe 36 de pieţe, iar 60% din cifra de afaceri a companiei vin din export, potrivit datelor furnizate anterior de reprezentanţii companiei.

Aceste companii merg pe alte pieţe de cele mai multe ori prin parteneri - retaileri sau distribuitori. Acesta a fost până recent şi cazul producătorului de ciocolată Heidi care deţine o fabrică în localitatea Pante­limon de lângă Bucureşti. Heidi Chocolat a luat naştere în urmă cu aproximativ 25 de ani în oraşul Pantelimon, fiind fondată de investitori elveţieni.

În 2012 a fost achiziţionată de Kex Confectionery deţinut de familia austriacă Meinl. Brandul românesc era încă de atunci prezent la export, însă în ultimii ani a apăsat pedala de acceleraţie şi a „cucerit“ tot mai multe pieţe şi a făcut chiar achiziţii. În total, produsele com­paniei sunt prezente pe 50 de pieţe, dar nu cu retail propriu.

Acum, brandul românesc a deschis un magazin monobrand în Viena, pe Mariahilfer Strasse, principala arteră de shopping din oraş.

„Heidi merge la nivel internaţional! Primul magazin Heidi este amplasat pe Mariahilfer Strasse, cea mai lungă arteră de cumpărături din Europa, ce primeşte peste 17 milioane de vizitatori anual“, spune Peter Mueller, CEO al Heidi Chocolat.

Dezvoltarea se va face direct de către companie, cel puţin iniţial, deoarece Heidi vrea să stabilească standardele de funcţionare.

„Pe termen mediu avem ambiţia să deschidem noi magazine în România, Austria şi în alte oraşe din ţările din Europa Centrală şi de Est. Vrem să dezvoltăm oferta noastră de seminarii în domeniul ciocolatei şi vrem să organizăm workshop-uri pentru consumatori (...).“

În concluzie, indiferent de domeniul în care activează, producătorii români prezenţi peste graniţă afirmă în cor: potenţial de dezvoltare există şi e mare!

 

Fenomenul naţionalist ajută pe plan local, dar provoacă dificultăţi la export

Orientarea consumatorilor către branduri locale ajută producătorii români pe piaţa de acasă, dar le pune probleme la export unde apare acelaşi fenomen naţionalist. Această orientare către jucători autohtoni nu este specifică doar României, inversarea globalizării fiind un fenomen mondial de care s-a tot vorbit încă de la începutul pandemiei.

„Imediat după începerea pandemiei noi ne-am confruntat cu asta direct pentru că în februarie eram în discuţii cu câţiva retaileri de la Londra pentru a exporta. A început însă să apară un mic val naţionalist şi o bună parte a populaţiei îşi doreşte să cumpere produse locale. Asta s-a întâmplat peste tot în lume şi din această cauză nu am ajuns la Londra pentru că şi retailerii de acolo aşteaptă sfârşitul pandemiei să pună pe raft bunurile din alte ţări“, spunea anterior Adrian Cocan, director general al Agroserv Măriuţa, compania care pune pe piaţă produsele lactate sub brandul Lăptăria cu Caimac.

De aceeaşi părere este şi Andrei Pădurean, operational manager şi acţionar al producătorului de lenjerie intimă Uniconf din judeţul Sălaj. El a spus că a observat cum retailerii străini au început să protejeze brandurile locale ca urmare a acestui fenomen accelerat de pandemie. Pe de altă parte, antreprenorul recunoaşte că şi românii au mai mare apetit pentru mărci autohtone.

Pandemia a demonstrat cât de important este să nu depinzi de importuri când vine vorba de produsele de strictă necesitate. În lunile martie-aprilie, când graniţele au început să se închidă rând pe rând, multe transporturi de marfă au rămas blocate şi astfel au existat întârzieri la livrare. Atunci au intervenit producătorii locali care au putut să pună mult mai uşor marfă pe rafturi.

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.