După un prim trimestru din 2019 în care expectativa şi incertitudinea au fost cuvintele care au caracterizat cel mai bine sistemul bancar românesc, în prezent optimismul a revenit în rândul bancherilor, majoritatea anticipând o îmbunătăţire a condiţiilor macroeconomice, respectiv o decelerare a inflaţiei, dobânzi în scădere, concomitent cu creşteri ale creditării.
Acesta a fost unul dintre principalele mesaje transmise la evenimentul ZF Bankers Summit’19 organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Mastercard, Visa, Alpha Bank, CEC Bank, B2 Holding, Deloitte, Reff & Asociaţii, Garanti Bank, NNDKP, PwC, AEGRM.ro, Capone, Druid, iCredit, Gemalto, companie din cadrul grupului Thales, şi Biroul de Traduceri Champollion.
„Creditul de consum merge bine, precum şi cardurile de credit, unde suntem lideri de piaţă. Segmentul de credite ipotecare are o dinamică bună şi vedem cerere în continuare în special în oraşele mari, în timp ce în pieţele mici vedem că piaţa este cumva în aşteptare, nu scade, dar nici nu vedem o creştere“, a declarat Gabriela Nistor, vicepreşedinte responsabil de retail în cadrul Băncii Transilvania, cea mai mare bancă locală după active.
La rândul lui, Septimiu Postelnicu, vicepreşedinte al UniCredit Bank, afirmă că banca pe care o reprezintă înregistrează rezultate bune pe segmentul de retail an de an încă din 2015 încoace.
„Noi investim serios în retail începând cu 2015, iar rezultatele se văd, avem o evoluţie cu creşteri sustenabile de la un an la altul, de patru ani încoace. Am crescut foarte bine şi organic baza de clienţi. Achiziţionăm an de an un număr mare de clienţi“, a punctat Postelnicu.
Mulţumiţi de rezultatele din zona de creditare pe retail sunt şi reprezentanţii BCR, a doua cea mai mare bancă locală.
„Suntem mulţumiţi de rezultatele noastre. Creditele ipotecare, de exemplu, au mers foarte bine. Am continuat să oferim în cea mai mare parte credite cu dobânzi fixe, pentru că noi credem în stabilitate. Oferim şi credite la dobânzi variabile, dar vrem să recompensăm comportamentul responsabil. Credem că există în continuare spaţiu de creştere“, a spus şi Eleni Skoura, director executiv retail la BCR.
Creditele cu dobândă fixă au prins teren în ultimii doi ani, după ce trendul de creştere a dobânzilor s-a reluat. În prezent peste 25% din creditele noi ipotecare sunt cu dobândă fixă, în timp ce creditele de consum cu dobândă fixă reprezintă 80% din totalul creditelor de acest tip. Trezorierii din bănci se aşteaptă însă ca dobânzile din piaţă să revină pe un trend descendent, în condiţiile în care şi inflaţia dă semne de decelerare.
„După un prim trimestru destul de acerb al cererii ca urmare a creşterii salariilor, presiunea inflaţiei se va diminua. Inflaţia va decelera de la 4,1% la 3,8% la finalul lui 2019. BNR va ajuta lichiditatea din piaţă, ceea ce înseamnă o ţinere sub control a dobânzilor sau chiar o uşoară scădere în perioada următoare. Deci, presiune pe dobânzi nu ar trebui să mai vedem“, a explicat Florin Ilie, director executiv pieţe financiare în cadrul ING Bank.
La o perioadă detensionată pe pieţele financiare se aşteaptă şi Adrian Pârvulescu, director executiv în cadrul UniCredit Bank. El consideră că nu vom asista la o depreciere a leului peste nivelul de 4,8 lei pentru un euro. Ieri, BNR a afişat un curs valutar de 4,7356 lei pentru un euro.
„După perioada de volatilitate de la începutul anului, în momentul actual vedem o situaţie calmă a pieţei, cu o volatilitate scăzută. Cred că este sustenabil, nu cred că vom vedea o depreciere puternică. Dacă va exista o depreciere a leului, nu va fi una pronunţată. Nu vom vedea un curs peste 4,8 lei pentru un euro sau semnificativ peste 4,8 lei pentru un euro“, a explicat Pârvulescu, director executiv al UniCredit Bank.
Trecerea la euro, pe care Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, şi-a asumat-o în cel de-al şaselea mandat pe care l-a primit oficial ieri în plenul Parlamentului, anunţă un nou început al politicilor economice, consideră trezorierii băncilor. „Intrarea în zona euro pentru mine este un început al unor noi politici economice în România. Sigur vor fi influenţe, un ritm mai lent de creştere economică, dar este preţul pe care nu îl putem evita pentru a fi în forma necesară“, a spus Claudiu Cercel, vicepreşedinte al BRD-SocGen.
Claudiu Cercel, vicepreşedinte, BRD-SocGen
♦ Intrarea în zona euro pentru mine este un început al unor noi politici economice în România. Sigur vor fi influenţe, un ritm mai lent de creştere economică, dar este preţul pe care nu îl putem evita pentru a fi în forma necesară.
♦ Să spunem că sunt oarecum nesatisfăcut de ideea de deficit pe zona de bunuri care arată o deteriorare a competitivităţii, dar strict ca impact al unor parametri de piaţă, precum cursul valutar, nu sunt îngrijorat.
♦ Noi ca societate vom putea să beneficiem de intrarea în zona euro. Vedem că nu suntem departe de momentul în care va exista o reţea de autostrăzi care va acoperi cea mai mare parte a teritoriului Transilvaniei. S-au lansat proiecte în zona de infrastructură.
♦ Eu văd un avantaj în efortul necesar ca societate pentru a intra în euro pentru că asta înseamnă să te disciplinezi oarecum ca societate, este un efort complex.
Aurelian Mihăilescu, director executiv, Raiffeisen Bank România
♦ În perioada următoare eu m-aş uita la lichiditatea din piaţă. În prezent vedem un uşor exces de lichiditate care este cumva sterilizat cu operaţuni săptămânale de către banca centrală. În opinia mea dobânzile pe termen scurt ar trebui să rămână în perioada următoare între 2,5 şi 3%, asumând că nu vom avea niciun derapaj inflaţionist în perioada următoare.
♦ Ritmul de creştere a dobânzilor pe care le-am văzut a fost liniar, la fel ca şi evoluţia cursului valutar. Din punctul acesta de vedere, chiar şi în condiţiile actuale, cu un nivel al inflaţiei care ne-ar face atenţi, cred că BNR are la îndemână toate instrumentele necesare de a lupta cu inflaţia.
♦ În momentul acesta, băncile locale au o parte însemnată din profitabilitatea băncilor care vine din segmentul de schimb valutar, toată această zonă tranzacţională. Trecerea la euro ne va afecta din acest punct de vedere şi vom fi nevoiţi să venim către clienţii noştri cu o gamă mai mare de produse, vom oferi mai multă consultanţă.
♦ Cum vom rezista atunci când vom trece la euro ţine foarte mult de modul în care ne vom face temele până atunci. Presupun că în cinci ani vom putea să îndeplinim toate criteriile din punct de vedere structural.
Adrian Pârvulescu, director executiv, UniCredit Bank
♦ În legătură cu trecerea la euro este mai importantă călătoria decât destinaţia. Cu siguranţă cred că, la nivel de ţară, va fi un mare avantaj în momentul în care vom fi în zona euro, dar trebuie să fim pregătiţi.
♦ După perioada de volatilitate de la începutul anului, în momentul actual vedem o situaţie calmă a pieţei, cu o volatilitate scăzută. Cred că este sustenabil, nu cred că vom vedea o depreciere puternică a leului. Eu sunt îngrijorat de deficitul de cont curent. Dacă va exista o depreciere a leului, nu va fi o depreciere pronunţată. Nu vom vedea un curs peste 4,8 sau semnificativ peste 4,8.
♦ Vedem că se încearcă ancorarea acestor indici (IRCC - n. red.) în zona de tranzacţii. Un indice este important când ai tranzacţii reale interbancare. Cred că se va ajunge până la urmă la un indice hibrid.
♦ Până la sfârşitul anului mă aştept să văd dobânzi mai mari de 3% la perioade mai lungi de trei luni, iar perioada scurtă să varieze în funcţie de lichiditatea din sistem. În momentul în care lichiditatea va scădea, cred că vom tranzacţiona în intervalul 2,5-3%, iar pe zona lungă a curbei, ROBOR la trei şi şase luni, vom vedea dobânzi peste 3 până la sfârşitul anului.
Florin Ilie, director executiv, pieţe financiare, ING Europa Centrală şi de Est
♦ Fed-ul şi Banca Centrală Europeană se uită la a arunca din nou lichiditate în piaţă, prin tăieri de dobândă şi printr-o extensie a politicii de quantitative easing. La nivel local cuplul de deficite (deficit de cont curent şi deficit bugetar) va ţine politica monetară pe loc, ea nu va putea să se coreleze la politicile Fed şi ale Băncii Centrale Europene. Pe termen scurt aceste deficite sunt aparent controlabile şi nu sperie investitorii străini.
♦ După un prim trimestru destul de acerb al cererii ca urmare a creşterii salariilor, presiunea inflaţiei va scădea, nici numărul locurilor de muncă nu mai cresc, Europa decelerează. Inflaţia va decelera de la 4,1% la 3,8% la finalul lui 2019.
♦ BNR va ajuta lichiditatea din piaţă, ceea ce înseamnă o ţinere sub control a dobânzilor sau chiar o uşoară scădere. Nu ar trebui să vedem presiune pe dobânzi în următoarea perioadă, având în vedere că inflaţia este în scădere.
♦ Din punct de vedere economic nu suntem pregătiţi şi cred că nici în cinci ani nu vom fi pentru aderarea la euro. Trecerea la euro va dăuna economic şi va dăuna şi din perspectiva numărului de locuri de muncă. Probabil vom intra nepregătiţi în zona euro, însă planul B de a încuraja euroscepticiscmul este de neconceput pentru BNR, de aceea banca centrală susţine aderarea la euro.
♦ Creşterea PIB-ului o estimăm la 3,5% la finalul anului 2019.
Victor Andrei, director operaţiuni de piaţă, BNR
♦ Sunt îngrijorat de deficitele gemene, în special de cel de cont curent. La orice posibilitate de nefinanţare vedem că reacţia investitorilor este extrem de rapidă, iar presiunile lor pot duce la lucruri neplăcute. Totuşi, în ceea ce priveşte deficitele pare că încep să se găsească soluţii, fie prin acţiuni, fie prin oboseala consumatorilor, iar presiunile încep să scadă.
♦ Ar trebui să se ia măsuri astfel încât să avem mai multe investiţii directe, investiţiile de portofoliu sunt bune, ocazional ele te ajută să acoperi nişte deficite, dar acest tip de investiţii este mai volatil. Ideal este să atragem fonduri europene şi investiţii strâine directe.
♦ Înainte de trecerea la euro ar trebui să se ia măsuri şi se facă restructurări. Într-adevăr aceste măsuri nu vor da neapărat naştere unor satisfacţii, dar fără ele impactul trecerii la euro va fi dureros. Experienţa ţărilor care s-au pregătit temeinic pentru zona euro ne arată că au avut de câştigat la nivel de infrastructură, servicii etc.
Ioana Tănase, director executiv BCR
♦ Vedem că nivelul de îndatorare al companiilor se apropie puţin de ce era în 2007-2008 şi trebuie să fim atenţi.
♦ Unul dintre argumentele importante când faci o structurare este raportul de capital faţă de datorie. Nu poţi spune să vină mai întâi cu bani de acasă şi apoi îl creditezi, dar trebuie să te uiţi la raportul acesta debt-equity şi din câte ştiu predomină datoria, nu capitalul. Însă putem gândi şi structuri în care datoria e mai mare.
♦ În 2018 au fost semnate 10 sindicalizări în toată piaţa, cea mai mică fiind de 35 mil. euro. Nu cred că e deloc un număr foarte mare şi nu a fost o excepţie, ci acesta este nivelul în România. Nici anul acesta nu s-au întâmplat multe pe partea de sindicalizări.
♦ Pe finanţele specializate avem nevoie de foarte multe condiţii pentru a le materializa cu succes. Să structurezi un pachet de finanţare pentru o companie presupune multe eforturi. Trebuie să înţelegem dinamica. Nu se pune problema ca băncile din România să aibă un apetit scăzut faţă de clienţii corporate. Suntem aici să finanţăm proiecte şi sunt mii de proiecte care ne trec pragul. Dacă vorbim de gradul de materializare, sunt diferenţe între forma brută a unui proiect cu care vine un client către noi şi forma finală, pot fi diferenţe. Încercăm să materializăm nevoile clienţilor, dar nu ne mai dorim NPL-uri, ne dorim structuri aşezate frumos pe capacitatea de rambursare.
Laurenţiu Mitrache, director general-preşedinte al comitetului de direcţie la CEC Bank
♦ Segmentul corporate este ca un Grand Slam pentru bănci. Este o provocare să intri acolo.
♦ Aşa cum văd eu astăzi piaţa de creditare corporate, nu cred că vor avea loc schimbări majore în următorii 2-3 ani. Încercăm să avem o relaţie de mezanin cu IMM-urile, un fel de semiparteneriat, care ne-ar permite să ne implicăm în management şi astfel, pe baza informaţiilor, să facem un preţ mai avantajos.
♦ Ministerul Finanţelor vorbea de indisciplină la nivelul plăţilor în România. În cazul segmentului corporate lucrurile arată puţin diferit pentru că aceşti jucători au o guvernanţă corporativă superioară, o forţă economică superioară şi pot juca după reguli mult mai bune.
♦ În ceea ce priveşte apelarea la alte forme de finanţare, atâta timp cât în prezent există o lichiditate crescută pe piaţă, pentru că am vorbit mai devreme dacă băncile fac rabat la preţ, aş spune că există rabat faţă de marja de dobândă, dar nu neapărat la preţ, pentru că preţul are mai multe componente.
Eleni Skoura, director executiv retail, BCR
♦ Pe partea de creditare responsabilă, am continuat să oferim în cea mai mare parte rate fixe. Noi credem în stabilitate. Oferim, de asemenea, şi dobânzi variabile, dar recompensăm comportamentul responsabil. Credem că există în continare spaţiu de creştere. Aş spune creştere prudentă, luând în considerare proporţia de împrumuturi fixe din piaţă.
♦ Suntem foarte fericiţi în legătură cu rezultatele noastre, dar, cel mai important, suntem fericiţi cu strategia noastră de digitalizare şi creditare responsabilă. Se vede în rezultatele noastre.
♦ Pregătim mult mai multe pe partea digitală. Pentru noi, creditele comerciale, cât şi creditele ipotecare au mers foarte bine. Acum câteva luni, am folosit ceva unic în piaţă. După ce aplică pentru creditul Casa mea, ajutăm clientul să descarce pe smartphone-ul său o aplicaţie care îi permite să meargă acasă şi să continue comunicarea cu noi, cu notarul, de exemplu, totul digital, până la momentul finalizării tranzacţiei.
Elena Ungureanu, country manager, Visa România
♦ Băncile exclusiv digitale sunt jucători de nişă care se adresează unui anumit segment de clienţi, nu sunt bănci universale. Băncile exclusiv digitale oferă de regulă plăţi şi credite de consum, nu oferă întreaga paletă de produse. Dacă o bancă vrea să fie un jucător universal care să deservească toate categoriile de clienţi trebuie să aibă o prezenţă omnichannel, atât prin sucursale fizice, cât şi prin aplicaţii digitale.
♦ Din perspectiva clientului pot spune că mi-aş dori servicii bancare care să fie personalizate, şi nu servicii generale. De exemplu, eu mi-aş dori să nu mai primesc oferte, newslettere care nu sunt relevante pentru mine. Băncile pot determina ce este sau nu relevant pentru un client, deoarece în principiu ştiu locurile/magazinele unde clienţii intră.
Zoltan Szalai, banking and payment services, digital solutions CEE-SEE, Gemalto, o companie a Thales
♦ În ceea ce priveşte securitatea, ceea ce oferim băncilor sunt soluţii de plată, dar şi soluţii de autentificare a clienţilor.
♦ Pe o scară de la 1 la 10, România este peste medie când vine vorba de cybersecurity, dar nu extraordinar de avansată. Piaţa creşte, iar legislaţia schimbă jocul. Ceea ce vedem este că nevoia de soluţii de securitate este foarte mare în România.
♦ Executivii băncilor realizează că digitalizarea afectează foarte mult piaţa. Patru din cinci executivi înţeleg că nu pot fi imuni la transformarea digitală. Aşadar, au început să dezvolte soluţii. Ce lipseşte în această piaţă a României este o legislaţie solidă.
♦ Generaţiile noi au nevoie de banking, dar nu au nevoie de bănci. Poate nu este ceva nou, Bill Gates a spus că băncile s-ar putea să devină inutile. Aş schimba puţin zicală: banca tradiţională s-ar putea sa nu mai fie utilă. Nu cred că unele companii, precum Facebook sau Google, vor deveni bănci. Cred că vor oferi servicii financiare, dar nu vor deveni bănci în sine.
Andrei-Burz Pînzaru, managing partner, Reff & Asociaţii
♦ Apropo de statistică, cu ponderea creditării în PIB, aspect la care România este la coada Europei. S-a menţionat exemplul cu top 100 companii din România, iar 73% sunt multinaţionale. Acestea, dacă accesează, de exemplu, finanţări externe la nivel de grup, plaja de creditare mare corporate eligibilă în România este redusă inevitabil.
♦ O să mai vină o bancă în România care urmăreşte acordarea de finanţări de la 20 mil. euro în sus. În momentul în care vine o bancă ce are ca target finanţări de la 20 de mil. euro în sus, eu zic că este un semnal bun.
♦ Am avut finanţări amânate foarte mult. Am avut şi o situaţie paradoxală cu o companie care a negociat în paralel cu două bănci, inclusiv documentaţia de finanţare. Deal-uri care să cadă propriu-zis ulterior semnării contractului nu, am însă o finanţare semnată care trenează deja de peste şase luni.
Septimiu Postelnicu, vicepreşedinte, UniCredit Bank
♦ Noi investim serios în retail începând cu 2015, iar rezultatele se văd, avem o evoluţie semnificativă ca bancă, şi mai ales ca divizie, cu creşteri sustenabile de la un an la altul, de patru ani încoace. Am crescut foarte bine şi organic baza de clienţi, achiziţionăm an de an un număr mare de clienţi.
♦ Ne continuăm traseul de creştere, suntem lider de piaţa pe corporate, iar pe retail creştem şi vom continua să investim.
♦ Deschiderile de cont sunt cele mai apreciate produse, avem însă produse foarte bune şi în zona de creditare, iar partea de digitalizare este foarte accelerată.
♦ Dobânda nu este elementul determinant în luarea unei decizii de creditare pe segmentul de retail. Contează viteza de răspuns, maniera de răspuns şi preţul are o componentă, dar nu este cel dominant.
♦ Tendinţa în banking este de simplificare. În aplicaţia noastră de mobile banking avem un personal finance manger care îi spune clientului cât a cheltuit în fiecare magazin şi îi dă posibilitatea să gestioneze mai bine orice tip de cheltuială. De asemenea, prin braţul nostru de consumer finance suntem prezenţi în numeroase magazine aducând soluţii de finanţare.
Mihai Iordan, managing partner Professional Capital - Finance
♦ Vedem că cererea începe să se educe şi cred că acesta este cel mai important lucru pentru a vedea companiile din România accesând produse de finanţare mai complexe. Încep să se educe atât din punct de vedere managerial, cât şi financiar.
♦ Antreprenorii vor alături pe cineva care să le împărtăşească modul de gândire, să îşi asume anumite riscuri în susţinerea dezvoltării business planurilor, fie că vorbim de achiziţii, fie că vorbim de altfel de produse. În acelaşi timp, băncile aşteaptă o tranzacţie cât mai bine pregătită, pusă la punct ca prezentare.
♦ Sunt din ce în ce mai multe companii care fac paşi importanţi şi în zona de organizare internă, dar încă nu sunt la nivelul multinaţionalelor pentru că nu au cum. Însă sunt într-un stadiu care le permite deja să atragă finanţări bancare mai complexe.
♦ Când treci de la un credit comercial la un produs specializat de finanţare, îţi aliniezi structurile financiare ale companiei, îţi aliniezi structurile de pricing, de garantare, maturitatea creditelor şi toate elementele care converg spre o structură care îţi permite să duci compania mai departe.
Gabriela Nistor, vicepreşedinte Banca Transilvania
♦ Săptămâna trecută a venit Apple Pay în România şi am fost în primul val de bănci care au integrat serviciul. Am avut 47.000 de clienţi înrolaţi în prima săptămână. Ne aşteptăm la un val mare în prima zi şi deja sunt multe plăţi care se fac, oamenii sunt încântaţi, feedbackurile au fost foarte bune, iar clienţii au fost mulţumiţi că pot folosi şi sisteme de operare iOS pentru plată, pentru că până acum puteau doar de pe Android. Produsul a fost foarte bine primit, ce am observat este că s-a creat un vibe în prezent care a dus la o creştere a înrolărilor. S-a creat o cerere nu doar pe device-uri iOS, dar şi pe device-uri Android.
♦ A mers bine creditul de consum, cât şi cardurile unde suntem lideri de piaţă. Se vede şi se simte şi o adopţie tot mai mare pe produsele digitale. Trebuie să înţelegem că BT Pay nu este un produs efectiv, ci mai mult un canal.
♦ Pe partea de credite ipotecare, în oraşele mari merge bine şi vedem cerere în continuare, în timp ce în pieţele mici vedem că piaţa este cumva în aşteptare, nu scade, dar nici nu vedem o creştere
♦ Dobânzile la depozite cresc pentru că şi inflaţia a crescut. Şi este vorba şi despre a păstra clienţii. Clienţii sunt loiali pentru că îşi încasează şi salariul aici, au un credit de consum sau un credit pentru casă.
♦ Clienţii care au salariile la noi, conturile curente reprezintă o resursă foarte importantă pe termen lung. Un procent important dintre persoanele care îşi ţin salariile la noi reprezintă o resursă pe termen lung care îţi dă stabilitate şi predictibilitate pentru perioade mai puţin vesele.
Dimana Vlaeva, CEO, iCredit România
♦ Trebuie să avem mai multe lucruri în vedere. Din ce am observat noi, clienţii noştri au ceva în comun, şi anume educaţie scăzută. Nu vorbesc despre educaţie financiară, ci în general, iar pentru oameni cu un nivel mai scăzut de educaţie şi accesul la un produs este mai greu şi mai scump.
♦ Am avut afaceri de 30 milioane de euro în 2018, avem 120 de birouri în toată ţara şi 1.500 de angajaţi. Mergem pe creditare door-to-door. Acum 3-4 săptămâni am lansat al doilea brand - Magazinul de bani, şi vrem să ne mărim amprenta fizică.
♦ Există tendinţe atât la nivel de tineri, cât şi de seniori cu privire la digital. Tinerii folosesc mult aplicaţiile, se informează, ştiu ce îşi doresc şi o pot face prin digital, însă seniorii au nevoie încă de contact fizic, de atenţie mai mare, şi atunci în cazul lor perioada de creditare şi informare este mai mare. De aceea, trebuie să ne uităm diferenţiat la ce ne aşteaptă în viitor. Deocamdată, clienţii nu sunt atât de digitali pe cât ne dorim, iar drumul care ne aşteaptă este destul de lung. Este foarte frumos când toţi creditorii suntem digitalizaţi, dar trebuie să aducem şi clienţii în acest viitor.
Radu Dumitrescu, partener, Deloitte România
♦ Aş vrea să văd în continuare o concurenţă pe această piaţă. Observ că nu doar în România, ci în regiune gradul de concentrare este foarte mare. Vorbim de ţări unde top 5 bănci au undeva la 70%. Aş vrea să văd bănci care vin fie de afară şi achiziţionează aici băncile mici pentru a concura cu top 5. Aş vrea să văd 10-12 bănci puternice, fiecare să aibă maximum 15%, şi atunci nu mai vedem polarizarea profitabilităţii în care primele trei bănci au 80% din profitul industriei bancare.
♦ Este un moment oportun atât pentru cei care vor să vândă, să facă exit, cât şi pentru cei care vor să cumpere şi au realizat că îi ajută, pe lângă creşterea organică, să facă şi achiziţii în piaţă.
♦ Referitor la multipli, ei sunt daţi şi de calitatea activelor de care avem parte în tranzacţia respectivă. Probabil aţi văzut că la noi sunt tranzacţii la multipli subunitari, sau supraunitari. Însă ceea ce am văzut noi este că multiplii au început să crească. În ultimii ani, valoarea tranzacţiilor ca multiplu din active este în creştere.
♦ Surprizele legislative pot pune în aşteptare tranzacţiile din piaţă, ceea ce s-a şi întâmplat odată cu taxa bancară.
♦ A fost o stagnare prin prisma schimbării legislative care i-a pus pe toţi jucătorii din piaţă într-o zonă de aşteptare. Dar acum, după cum am văzut, s-a anunţat tranzacţia EximBank cu National Bank of Greece, care era în desfăşurare la momentul anunţării legislaţiei. A fost nevoie de clarificări pentru a putea continua şi prin prisma a ceea ce a rezultat în legislaţie, cred că băncile îşi vor relua apetitul.
Dragoş Popa, director executiv Citi România
♦ Apropo de fintech, cred că nu ne canibalizăm. Citi a învăţat să lucreze cu fintech, avem o divizie care se cheamă Citi Ventures şi care lucrează cu start-up-uri şi oferă servicii clienţilor. Alianţa între fintech şi bănci este calea viitorului. Cred că aici trebuie să ne gândim, ce alianţe se pot face în direcţia customer experience.
♦ Când vine vorba de creditare, este fundamental să avem încredere în management, în drumul în care şi-a organizat compania, cum şi-a atins ţintele propuse.
♦ Mi se pare că are un impact foarte mare şi asupra clienţilor noştri digitalizarea şi accesul la informaţii. Clienţii devin mult mai informaţi şi pe plaja de servicii cu valoare adăugată. Clienţii ştiu anumite lucruri mult mai repede şi mai în profunzime decât cu 10 ani în urmă.
♦ Momentan jobul meu de bancher l-aş defini ca un provider de servicii către client. Dacă există o posibilitate ca un robot să dea aceste informaţii mai ieftin şi mai repede, probabil că se va întâmpla această înlocuire. Problema se pune cum va evolua jobul meu în viitor. Digitalizarea, până la urmă, presupune şi uşurinţa de a utiliza informaţii, modul în care agăţi atenţia, acele 5 secunde pe care ţi le acordă clientul. Această relaţionare tinde să rămână umană. Tehnologia evoluează înspre suport - să ne ofere mai multe date, mai repede, astfel încât să dăm servicii cu valoare adăugată.
♦ Accesul la finanţare nu este o problemă pentru companiile care îşi administrează bine proiectele.
Cristian Sporiş, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank
♦ Dacă nu facem nimic în infrastructură, PIB-ul potenţial dispare. Consumul a crescut cu 38%. Păi noi dacă creştem economic ca să finanţăm creşterea economică a altor ţări, asta este. Noi avem problema de model de creştere, iar în momentul în care aplicăm peste asta partea demografică, vă daţi seama unde vor fi economia şi sistemul bancar în România. Noi finanţăm prin consum investiţiile din alte ţări.
♦ Pentru că am mai văzut povestea asta şi în celălalt ciclu economic, aş putea spune că marjele de risc sunt la acelaşi nivel cum erau în 2007-2008. La companii foarte bune, nu cred că găsesc în alte jurisdicţii finanţare mai bună.
♦ Eu cred că există o competiţie destul de acerbă în piaţă. Preţurile scad, dar aici depinde şi de aşteptările acţionarilor băncilor. Fiecare bancă acum, primele 10 bănci din România, au sisteme interne de rating ale companiilor, şi în funcţie de acest rating capitalul pentru o tranzacţie poate fi mai mare sau mai mic.
♦ Creditul bancar reprezintă 9% din bilanţul consolidat al companiilor. Problema este că antreprenorii au preferat să aibă în bilanţ credit comercial, de la furnizor în detrimentul creditului bancar. Este o oportunitate pentru bănci, dar un risc pentru companii.
♦ În ceea ce priveşte accesul la finanţarea antreprenorilor mici, mijlocii etc., există studii, pare că în ultimii doi ani accesul la finanţare este una dintre cele mai mici probleme. Apar alte probleme, cum ar fi instabilitatea legislativă, instabilitatea fiscală şi aşa mai departe. Ordonanţele date înainte de Crăciun, acestea sunt temerile adevărate ale mediului de afaceri, nu că nu există acces la finanţare.
Ana-Maria Butucaru, partener, PwC România
♦ Calitatea activelor băncilor din România a crescut pe un fond de reglementare, de curăţare a bilanţurilor, după câţiva ani de scoatere în afara bilanţului şi de vânzare a lor. Din păcate, din cauza penalizării fiscale vânzarea creditelor neperformante s-a oprit pentru moment, iar băncile încearcă să găsească alte soluţii pentru gestionarea portofoliilor de credite neperformante.
♦ Standardele de audit nu s-au schimbat, însă acum jonglăm cu lucruri mult mai complexe. De exemplu, atunci când stabilim nivelul provizioanelor ne uităm acum în viitor, până la maturitatea creditului, şi estimăm care va fi pierderea pentru un credit acordat astăzi.
♦ La ultimele achiziţii mari care au avut loc pe piaţa bancară din România am văzut că banca care a achiziţionat a înregistrat un venit, deoarece preţul pe care l-a plătit a fost mai mic decât valoarea achiziţionată a activelor.
♦ Într-un an-doi cred că vom vedea jucători mari încercând să iasă din piaţă. Sunt fonduri de investiţii care au venit cu un scop precis: să facă o achiziţie, să crească businessul şi apoi să-şi marcheze profitul.
Doru Lionăchescu, membru în consiliul de administraţie, Banca Transilvania
♦ Banca Transilvania nu este doar cea mai mare bancă din România, ci cea mai mare bancă din Europa de Est, ceea ce cred că este o performanţă de care să fim toţi mândri.
♦ Mizam într-un scenariu că vom pierde 10% din clienţii Bancpost în timpul tranziţiei, însă marea realizare a fost că am câştigat de fapt încă 1% şi nu am pierdut nimic. Asta spune ceva despre modul de integrare şi despre decizia, aprobată de reglementator, de a face o tranziţie rapidă. Însă în general aceste lucruri sunt excepţionale.
♦ În general, piaţa şi presa de specialitate vorbeşte de tranzacţiile mari, însă noi ne uităm zilnic la oportunităţi mici şi mijlocii pe care le băgăm în portofoliu, fie că sunt fintech-uri mici sau participaţii mici în fonduri de private equity. Am pus anul acesta bani în patru fonduri de private equity, printre care Gecad şi Morphosis, dar noi ne uităm la tot ce apare şi o vedem şi ca pe o datorie faţă de mediul de afaceri românesc.
♦ În România înţelegem că masa este importantă, ne trebuie cotă de piaţă şi servicii de calitate. Dacă corelăm cu randamentul capitalurilor estimate în România în următorii 3-5 ani, aş spune că o bancă trebuie să aibă o cotă de piaţă măcar de 5% pentru a fi o bancă universală şi pentru a sta bine în cazul întoarcerii trendului în ciclul economic. Mai este un argument care mă face să cred că trebuie să ţinteşti 5%. România are o anumită specificitate de tipul învingătorul ia totul. Vedem o concentrare a profitabilităţii de la an la an. Primele trei bănci au făcut 80% din profitul sistemului bancar, iar probabil anul acesta vom vedea la 82-83% acest nivel. Ne confruntăm cu un model care împinge băncile ce se doresc universale către o cotă de piaţă semnificativă.
