♦ Marcel Boloş, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene: Doar în PNRR sunt 75 de apeluri de proiecte în pregătire, în valoare de 13 mld. euro pentru perioada aferentă atât anului 2022, cât şi anului 2023 ♦ Felix Daniliuc, BRD: Este toamna finanţărilor. Numărăm apelurile şi perspectivele. Băncile vor să finanţeze ♦ Florin Popescu, Rockwool România: Valul renovării şi utilizarea fondurilor din PNRR ar putea reprezenta o plasă de salvare pentru industria construcţiilor, în contextul recesiunii pe care o aşteptăm.
Antreprenorii au la dispoziţie numeroase oportunităţi de finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru trecerea la o economie verde, iar aceste surse de finanţare ar putea fi o plasă de salvare pentru unele industrii. Banii vin treptat, iar potenţialii beneficiari - companii, autorităţi publice sau persoane fizice - trebuie să fie pregătite să-i acceseze, au spus la unison participanţii la videoconferinţa PNRR - Green Financing, realizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD - Groupe Société Générale.
„Dacă discutăm despre finanţări şi lansări de proiecte, numai în PNRR avem un total de aproximativ 75 de apeluri de proiecte, în valoare de 13 mld. euro, pentru perioada aferentă atât anului 2022, cât şi anului 2023. Va fi o lansare graduală a acestor apeluri, dar până în decembrie 2023 vor fi lansate toate cele 75. Din fericire pentru noi, pe PNRR activitatea este extrem de dinamică“, a spus Marcel Boloş, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene.
Din banii pe care România îi are disponibili prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ţara noastră urmează să aibă la dispoziţie circa 6 mld. euro până la începutul lunii octombrie a acestui an.
„Din 29,2 mld. euro bani disponibili prin PNRR, am încasat de la Comisia Europeană avansul de 3,79 mld. euro. Mai urmează avizarea cererii de plată pentru suma de 2,66 mld. euro, pentru care lunea viitoare intrăm în primul comitet pentru avizare, apoi al doilea comitet va fi la sfârşit de septembrie - început de octombrie.
Ne-am făcut temele, dacă am trecut de avizul pozitiv, urmează comitetele care ne întreabă despre jaloanele şi ţintele pe care le avem de îndeplinit“, a detaliat Boloş.
Felix Daniliuc, directorul departamentului IMM din cadrul BRD - Groupe Société Générale, întăreşte ideea că antreprenorii au la dispoziţie numeroase linii de finanţare în perioada aceasta şi adaugă şi faptul că băncile sunt dispuse şi ele să finanţeze.
„Este toamna finanţărilor. Numărăm apelurile şi perspectivele. Concluzia este că avem perspective. De asemenea, avem specialişti, este nevoie de evoluţie şi dezvoltare şi la nivel de abilităţi sau capacităţi strategice sau tactice din partea IMM-urilor. Din ce în ce mai multe companii conştientizează importanţa de a discuta cu profesionişti. Cred că momentul este atât de important, timpul devine atât de important, încât trebuie să fii în permanenţă împreună cu specialişti. (...) Băncile vor să finanţeze“, a explicat reprezentantul BRD.
Lidia Capmare, director comercial Fonduri Europene la BRD - Groupe Société Générale, afirmă că oportunităţile de finanţare din perioada următoare
ţintesc să sprijine investiţiile în sectorul productiv, în zona de retehnologizare, eficienţă energetică, digitalizare sau agricultură. În plus, multe dintre finanţările disponibile în perioada următoare au o componentă de economie verde sau de digitalizare.
„Cu toţii ştim că în această perioadă şi în cea care urmează mediul privat va beneficia de o serie de oportunităţi de finanţare menite să sprijine dezvoltarea proiectelor de investiţii în economie, fie că vorbim despre investiţii în sectorul productiv, de zona de retehnologizare, despre eficienţă energetică, digitalizare, agricultură, fie că vorbim despre surse de finanţare de la bugetul de stat sau fonduri europene, inclusive alocări din PNRR. Pentru fiecare dintre aceste oportunităţi observăm că există o componentă de green şi/ sau de digitalizare“, spune ea.
Din partea jucătorilor privaţi, Florin Popescu, business unit director al Rockwool România, producător de vată minerală, material folosit în termoizolaţii, crede că banii pe care antreprenorii din sectorul construcţiilor îi pot accesa prin PNRR pot fi o plasă de salvare într-o viitoare criză.
„Valul renovării şi utilizarea fondurilor din PNRR ar putea reprezenta o plasă de salvare pentru industria construcţiilor, în contextul recesiunii pe care o aşteptăm, al crizei economice. Este de aşteptat să scadă pentru o perioadă interesul pe zona clădirilor noi. Ne uităm la rezidenţial, creditele se scumpesc, este posibil să scadă cererea, iar folosirea acestor fonduri europene ar ajuta piaţa construcţiilor să-şi menţină ritmul. Este o provocare să se menţină un ritm, am trecut printr-o perioadă foarte intensă în care noi, producătorii, am fost la capacitate maximă“, a completat Popescu.
Dan Tudose, general manager al companiei e-acumulatori.ro, crede că fondurile europene disponibile pentru producerea de baterii sunt mici, iar termenele de implementare din PNRR sunt scurte.
„Ne-am dori să avem în România capacităţi de stocare, să producem baterii aici pentru a putea echilibra reţeaua. Sunt nişte fonduri pentru producerea de baterii, doar că sunt destul de mici. Cu câteva milioane de euro nu poţi face o fabrică de baterii. (...) Termenele din PNRR sunt foarte scurte - până la finalul lui 2023 se doresc implementări de sisteme şi în Europa nu se găsesc astăzi componente. Ar trebui prelungit acest termen. (...) Îmi doresc ca toţi aceşti bani care se anunţă să intre cât mai repede în flux, să meargă către companii“, a spus el în cadrul videoconferinţei.
Florin Popescu, business unit director, Rockwool România
► Cea mai ieftină energie este cea pe care nu o consumi. Cred că politicile pentru stimularea resurselor regenerabile sunt importante, dar este la fel de important să aplicăm măsuri care anulează din start un consum ridicat de energie.
► Prin PNRR sunt prevăzute 2,8 mld. euro pentru valul renovării. O parte din aceşti bani se duce strict pe consolidări seismice şi s-ar putea renova doar 1.400 de blocuri şi 2.000 de clădiri publice dintr-un total de peste 80.000 de blocuri la nivel naţional. Este foarte puţin. Este bine că se face, înţeleg că s-au semnat contracte pentru 1.437 de blocuri, mai sunt doar 400 mil. euro disponibili. Aşteptăm să înceapă efectiv lucrările pentru aceste contracte.
Marcel Boloş, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene
► Dacă discutăm despre finanţări şi lansări de proiecte, numai în PNRR avem un total de 75 de apeluri de proiecte aproximativ, în valoare de 13 mld. euro pentru perioada aferentă atât anului 2022, cât şi anului 2023. Va fi o lansare graduală a acestor apeluri. Până în decembrie 2023 vor fi lansate toate cele 75. Din fericire pentru noi, pe PNRR activitatea este extrem de dinamică.
► Din 29,2 mld. euro din PNRR, am încasat de la Comisia Europeană avansul de 3,79 mld. euro. Mai avem avizată şi suma de 2,66 mld. euro, pentru care lunea viitoare intrăm în primul comitet pentru avizarea cererii de plată cu numărul unu şi apoi al doilea comitet este la sfârşit de septembrie - început de octombrie. Ne-am făcut temele, dacă am trecut de avizul pozitiv, urmează comitetele care ne întreabă despre jaloanele şi ţintele pe care le avem de îndeplinit.
► Avem contracte încheiate. Avem plăţile la ANAF pentru decontarea caselor de marcat electronice din PNRR - 176 mil. euro. Banii din PNRR au venit şi îi avem în cont. Cu toţii suntem conştienţi că nu putem să facem plăţile din PNRR fără să avem mecanismele procedurale referitoare la încheierea contractelor în spate, care nu sunt mecanisme ce presupun parcurgerea de pe o zi pe alta a procedurilor.
Roxana Mircea, managing partner, REI Finance Advisors
► Aceşti bani sunt o barcă de salvare pentru România, pentru companii şi pentru mediul de afaceri.
► Este anunţată pentru 7 octombrie o sesiune pentru IMM-uri de 179 mil. euro cu finanţări de până la 70-75% pentru zona de investiţii, din care se pot lua maximum 500.000 de euro per proiect.
► În zona de digitalizare, luna aceasta avem 350 mil. euro anunţaţi pentru achiziţia de calculatoare sau servere.
► În zona de energie, atât companiile mici, cât şi cele mai mari au 200 mil. euro la dispoziţie pentru a-şi produce energie pentru consumul propriu şi 200 mil. euro pentru anveloparea clădirilor.
► Este multă agitaţie, sunt nişte miliarde pe masă, iar oamenii trebuie să muncească. Trebuie să construim aceste proiecte, să le depunem cu bine şi apoi să le implementăm cu bine.
Felix Daniliuc, director Departament IMM, BRD - Groupe Société Générale
► Ultimii doi ani ne-au arătat că provocările apar peste noapte, că diferite forme de criză se pot succede sau se pot manifesta toate în acelaşi timp. Nevoia de adaptabilitate, de agilitate, de acel „expect the unexpected“ este mai valabilă şi mai necesară ca oricând.
► În acest context, vorbim de un tablou format din patru personaje: companii, instituţii ale statului, noi - instituţiile financiare, şi instituţiile care ajută, care au expertiza comunicării.
► Ultimii ani ne-au demonstrat că putem evolua şi că putem să ne dezvoltăm în condiţii de criză. Ieri (marţi - n. red.) a fost lansat IMM Invest Plus, iar asta demonstrează că evoluăm, că ne adaptăm, că înţelegem care sunt provocările, dar în acelaşi timp ştim cum să le facem faţă.
► Începând din martie 2022, am început să urmărim cu foarte multă atenţie calitatea portofoliului de credite, fluxurile financiare ale clienţilor noştri, tocmai pentru a fi pregătiţi să anticipăm dacă urmează sau dacă sunt semne ale unor contracţii sau momente delicate cu aspect de criză.
► Ratele noastre de aprobare sunt de 98%. Ceea ce facem la BRD este să completăm nevoile critice pe care un IMM le are pe parcursul său de dezvoltare cu produse adecvate.
► Este toamna finanţărilor. Numărăm apelurile şi perspectivele. Concluzia este că avem perspective. Este nevoie de evoluţie şi dezvoltare. Din ce în ce mai multe companii conştientizează importanţa de a discuta cu profesionişti.
Lidia Capmare, director comercial fonduri europene, BRD - Groupe Société Générale
► În această perioadă şi în cea care urmează, mediul privat va beneficia de o serie de oportunităţi de finanţare menite să sprijine dezvoltarea proiectelor de investiţii în economie, fie că vorbim despre investiţii în sectorul productiv, despre zona de retehnologizare, eficienţă energetică, digitalizare, agricultură, fie că vorbim despre surse de finanţare de la bugetul de stat sau fonduri europene, inclusiv alocări din PNRR. Pentru fiecare dintre aceste oportunităţi observăm că există o componentă de green şi/ sau de digitalizare.
► În zona de „green“ sunt avute în vedere achiziţii de instalaţii, echipamente specifice în scopul obţinerii unei economii de energie sau pentru reducerea consumului de energie şi de gaze cu efect de seră, sisteme care utilizează surse regenerabile.
► Filosofia care este implementată în interiorul PNRR privind atingerea obiectivelor în ceea ce priveşte investiţiile şi reformele asumate este transpusă inclusiv în cadrul celorlalte oportunităţi de finanţare ce beneficiază de fonduri de la bugetul de stat sau de la bugetul UE.
► Este nevoie de predictibilitate, este nevoie ca operatorii din mediul economic românesc să aibă cunoştinţă despre aceste oportunităţi în timp util, astfel încât să poată să fie pregătite proiectele de investiţii. Băncile intervin cu informaţii prompte trimise clienţilor din portofoliu pentru a asigura această predictibilitate, informaţii corecte.
Dan Tudose, General Manager, e-acumulatori.ro
► Ne-am dori să avem în România capacităţi de stocare, să producem baterii aici pentru a putea echilibra reţeaua. Sunt nişte fonduri pentru producerea de baterii, doar că sunt destul de mici. Cu câteva milioane de euro nu poţi face o fabrică de baterii. Trebuie să discutăm de câteva zeci sau sute de milioane pentru producerea de baterii şi pentru stocare.
► Termenele din PNRR sunt foarte scurte - până la finalul lui 2023 se doresc implementări de sisteme şi în Europa nu se găsesc astăzi componente. Ar trebui prelungit acest termen.
► Îmi doresc ca toţi aceşti bani care se anunţă să fie cât mai repede în flux, către companii. Dacă ei stau în pod la Ministerul Energiei şi nu vedem panouri instalate, nu am făcut nimic.
Tudor Roşca, city manager, Sectorul 1 Bucureşti
► Soluţia cu sisteme fotovoltaice şi cu pompe de căldură la nivelul blocurilor este una pe care noi am demarat-o la finalul anului trecut, ne-am dat seama că nu se va rezolva foarte repede problema cu termoficarea în Bucureşti. A fost clar o soluţie de a produce energia termică la nivelul punctului de consum, adică la nivelul blocului. Nu existau atunci programele din PNRR, nu erau lansate, dar ne-am dat seama că avem suficienţi bani în bugetul local.
► În momentul de faţă avem peste 130 de contracte de mandat semnate cu asociaţii de proprietari şi am iniţiat programul în sine. El a fost blocat de două ori în Consiliul Local şi acum este blocat tot acolo, nu se mişcă, nu sunt aprobate contractele de mandat de Consiliu aşa cum cere legislaţia.
Constantin Damov, preşedinte, Green Group
► Sunt 220 mil. euro pentru reciclare în PNRR. Nu este clar care sunt beneficiarii acestor fonduri, aici vor fi companiile private, cred că activitatea de reciclare nu intră în activităţile autorităţilor locale. Activitatea de colectare, pregătire, sortare în vederea reciclării intră.
► În reciclare este nevoie de dotări cu echipamente noi, capacităţi noi. Încă nu avem o lege a deşeurilor din construcţii şi demolări, cu toate că ea este în atenţia PNRR-ului. Aici, în PNRR, sunt prevăzute 26 de instalaţii de reciclare pentru a fi finanţate, sperăm să ajungă pentru necesităţile României. Astăzi avem o capacitate de deşeuri ce ar trebui procesate de circa 6 milioane de tone, dar reuşim doar un procent de 14%.
Cristian-Octavian Matei, primar, Primăria Turda
► Din PNRR am accesat deja câteva proiecte - avem trei proiecte de renovare energetică a clădirilor rezidenţiale multifamiliale, cu un total de 13 blocuri, un proiect de înnoire a parcului de vehicule destinate transportului public. Prin proiectul de mobilitate urbană, început în 2016, am achiziţionat 20 de autobuze şi acum ne propunem să mai luăm încă opt. Ne propunem să renovăm patru şcoli prin PNRR.
► Pe partea de digitalizare avem două proiecte care au fost în implementare şi care s-au finalizat - Administraţii Eficiente Digitale pentru Cetăţenii din Turda şi eTurda-Debirocratizare prin digitalizare în administraţia publică, totul în valoare de peste 3 mil. lei.
► În implementare, în acest moment, avem proiectul Turda Online, cu o valoare de 3 mil. lei.
