România poate avea campioni regionali din industrie, dar este nevoie de sprijin ca să crească şi să facă performanţă. Industria României trece în 2023 prin al cincilea an de scădere, după un 2022 în care preţul energiei şi, câteodată, lipsa ei, au dat o lovitură grea producătorilor

Companiile din industria româ­nească ar putea să devină cam­pioni regionali, însă au nevoie de ajutorul guvernului pentru a creşte şi a face performanţă, a fost una dintre concluziile evenimentului ZF Reindustrializarea României. Una dintre direcţii, este de părere Florin Spătaru, ministrul economiei, o reprezintă investiţiile în petrochimie, pentru a mai elimina din deficitul comercial la bunuri şi astfel companiile româneşti să exporte în regiune.

„Este nevoie de crearea unor facilităţi în domeniul petrochimiei pentru a putea diminua masiv un import care se ridică în acest moment la 3 mld. euro. Printr-o investiţie corespunzătoare şi prin crearea unor acorduri bilaterale cu anumite ţări care ar putea să ne furnizeze această materie primă, am putea să diminuăm dependenţa României de fertilizatori şi să putem produce în ţară şi să exportăm la nivel regional“, a spus el.

Ziarul Financiar, în parteneriat cu ROCA Industry, Chimcomplex şi BAT România a organizat miercuri, 31 mai, conferinţa „Reindustrializarea României“, aflată la a doua ediţie. La dezbatere au participat jucători din industria românească şi autorităţi relevante.

„Ne dedicăm creşterii şi reindustrializării României. Vedem aceasta ca fiind misiunea noastră. Companiile româneşti trebuie să fie capabile să concureze la nivel înalt, la nivel european, şi pentru aceasta avem nevoie de finanţare“, a spus, în cadrul conferinţei, Ionuţ Bindea, CEO-ul holdingului de producători de materiale de construcţii ROCA Industry.

Florian Libocor, economistul-şef al BRD, a venit cu perspectiva macro­economistului asupra industriei din România şi asupra economiei în general. În opinia sa, rezilienţa economiei româneşti va fi testată începând cu a doua parte a anului.

„Din semestrul al doilea va fi testată rezilienţa economiei. Din ce se observă pe frecvenţa indicatorilor de frecvenţă înaltă, turaţia scade. Eu rămân la opinia că economia este bine aşezată. Nu este cea mai performantă, dar este bine aşezată“, a spus el.

Industria face aproape un sfert din economia României, în funcţie de evoluţia din anul analizat. În ultimii cinci ani, producţia industrială din România a fost în recesiune. Acestea sunt datele în medie, pentru că unele companii au performat, altele au închis capacităţi. Anul 2022 a fost una dintre cele mai grele lovituri, cu preţurile creşterea uriaşă a preţurilor la energie. Cei mai afectaţi sunt marii consumatori industriali, adică acele companii care consumă cea mai multă energie.

Invitat la eveniment, ministrul economiei Florin Spătaru a mai spus că există mai multe scheme de sprijin care pot fi accesate de industrie şi cea mai nouă, pentru industria mare, urmează să fie lansată şi va fi în valoarea de 1,7 mld. euro, adică peste 8 mld. lei.

„Vorbim de o valoare de 1,7 mld. euro, sumă maximă ce ar putea fi folosită de companiile care sunt încadrate în categoria consumatorilor energointensivi. Avem companii din domeniul metalurgiei, materialelor de construcţii şi acei producători de carton şi sticlă. Cu ajutorul acestui instrument putem creşte solvabilitatea acestor companii pentru a se putea dezvolta în viitor, pentru a veni cu proiecte de investiţii, pentru că au nevoie de retehnologizare, utilizarea hidrogenului în producţiile industriale şi decarbonare într-un timp cât mai scurt.“

Florin Spătaru, ministrul economiei 

► Nu putem dezvolta proiecte de sustenabilitate, o economie sustenabilă sau o piaţă unică europeană fără să avem producţie. Ambiţiile pe care le avem până în 2040-2050 sunt mult mai mari. Ne dorim o economie europeană decarbonată, care respectă nişte principii pe întregul lanţ de valoare.

► România are această tradiţie industrială, are poli industriali puternici, dar care au nevoie de sprijin. Putem să discutăm foarte mult de automatizare, dar avem nevoie de bază. Avem nevoie de oţel, de aluminiu, de cupru, de cabluri electrice, de baterii, de semiconductori. Putem să asigurăm această bază printr-un sprijin consistent din partea statului.

► Am propus o măsură o schemă de ajutor de stat pentru companiile încadrate în categoria consumatorilor energointensivi, în valoare de 1,7 mld. euro. Avem companii din domeniul metalurgiei, materialelor de construcţii şi acei producători de carton şi sticlă. Cu ajutorul acestui instrument, putem creşte solvabilitatea acestor companii pentru a se putea dezvolta în viitor.

► Un obiectiv important este ca în 2040, PIB-ul României să fie de patru ori mai mare decât PIB-ul anului 2021. Putem să-l atingem, dar el presupune alocarea fondurilor corespunzătoare, parteneriatul stat-mediul privat, investiţii, susţinerea capitalului românesc şi transparenţă şi predictibilitate.

► În prima parte a anului 2023, avem o creştere foarte mică a producţiei industriale. Am avut o scădere majoră în T4 2022, explicabilă, pentru că industria nu avea contracte de energie şi gaz sau preţurile erau foarte mari.

Adrian Garofeanu, general manager, Knauf Insulation

► Un guvern ar trebui să fie exact ca o companie privată românească sau multinaţională. Trebuie să vedem care sunt zonele neacoperite, care sunt zonele în care avem nevoie de investiţii, care sunt oportunităţile, ce lipseşte şi trebuie să avem o constanţă şi o predictibilitate atât pentru antreprenorii români, cât şi pentru firmele multinaţionale.

► Trebuie să atragem şi campioni internaţionali, iar campionii noştri naţionali să meargă în afară pentru că astfel asigurăm un shimb de know-how. Antreprenorii şi multinaţionalele trebuie sprijiniţi în egală măsură.

► Am identificat oportunitatea de a investi la Târnăveni. Am venit şi cu masterplanul pe 10 ani, dată fiind investiţia de 135 mil. euro în fabrica pe care o construim, care va avea circa 15% consum pe piaţa internă, restul fiind penru export.

Andrei Koszti, regional commercial manager, CTP

► Industrializarea este relativ scăzută în România. Ne trebuie un masterplan. Cred că dacă vom dezvolta lanţuri şi comunităţi de business, vom avea posibilitatea de a dezvolta şi firmele respective vor creşte şi se vor ajuta între ele.

► Rolul nostru este că creăm cadrul în care activităţile de producţie să crească. Dacă nu suntem atenţi, vom pierde atragerea investiţiilor străine foarte uşor. Avem nevoie de infrastructură pentru a putea atrage mai multe investiţii. Avem nevoie de educaţie pentru a cumpăra produse româneşti.

► Potenţialul de investiţii al României este imens - zeci de miliarde de euro. Şi ne mişcăm în acea direcţie. Trebuie să învăţăm să vorbim cu investitorii străini, să lăsăm interesele punctuale deoparte şi să oferim soluţii.

Florian Libocor, economistul-ÅŸef al BRD

► Că suntem verzi sau nu suntem, că suntem digitali sau nu, vom avea nevoie de hrană. Pentru a avea hrană, ai nevoie de un sector agricol performant, ca să nu imporţi. Pentru un sector agricol performant, ai nevoie de petrochimie şi pentru asta ai nevoie de două lucruri care nu prea coincid cu verdele: petrol şi sare.

► Dacă avem resurse proprii, de ce trebuie să ne spună oricine cât de sustenabil este importul de acele resurse, de oriunde ar fi el?

► A gestiona stocul de baterii electrice care ies din uz înseamnă costuri aproximativ egale cu gestionarea deşeurilor unei centrale nucleare. Despre care verde vorbim? Sunt de acord că trebuie să protejăm natura, dar, ca în multe alte situaţii, sabia are două tăişuri.

Andrei Diaconescu, cofondator ÅŸi codirector executiv, One United Properties

► Tradiţional, noi nu avem această experienţă, de a fi foarte buni afară, peste graniţe. Istoria nu cred că ne ajută. Cred că ceea ce trebuie să facem este să promovăm liderii, lucru care nu se întâmplă azi în România.

► Trebuie să înţelegem că liderii, vârfurile trag economia după ei. Dacă reuşim să nu îi mai blamăm şi să îi ajutăm, cred că îşi vor face curaj să meargă afară şi să aducă banii acasă.

► Peste 70% din materialele folosite în construcţiile noastre provin din România. E foarte greu să vorbim de 100% pentru că în România nu prea avem inovaţie. În general, facem produse cu valoare adăugată destul de mică. Dacă s-ar investi mai mult - şi aici mă refer strict la firmele private - în inovaţie, probabilitatea este foarte mare ca acest procent să crească.

Ionuţ Bindea, CEO, ROCA Industry

► ROCA Industry este un holding industrial care operează în sectorul materialelor de construcţii şi are ca scop crearea de campioni regionali din companiile româneşti. Suntem un holding care investeşte exclusiv în companii româneşti şi este fondat de un grup de antreprenori şi industriasi români, având un capital aproape 100% românesc. Ne dedicăm creşterii şi reindustrializării României.

► Vedem aceasta ca fiind misiunea noastră. Companiile româneşti trebuie să fie capabile să concureze la nivel înalt, la nivel european, şi pentru aceasta avem nevoie de finanţare. Modelul din Moldova seamănă cu cel din România. În primul rând, în aceste companii există o capacitate tehnică foarte bună. Aceste companii antreprenoriale sunt în general fondate în jurul unei competenţe tehnice a antreprenorului fondator. Noi aducem în plus know-how comercial, în zona financiară, de proceduri, care să le ajute să treacă la nivelul următor.

► Identificăm în companii nevoia de structură, de guvernanţă, de procese, de a pune mai mult accent pe departamente. În ceea ce priveşte partea de finanţare, antreprenorii români sunt capabili să se finanţeze prin produsele clasice, dar finanţarea în acest mileniu este mult mai diversă.

► Suntem în proces de expansiune. În 2023, ne propunem să realizăm cel puţin 3 tranzacţii care să aducă la nivelul holdingului o cifră de afaceri de minimum 20 milioane de euro şi un EBITDA de cel puţin 3 milioane de euro. Ne uităm în primul rând la potenţial. Aşteptăm ca până la finalul anului companiile din ROCA Holding să depăşească o cifră de afaceri de 600 mil. lei lei şi un EBITDA de 60 mil. lei. Vorbind deja despre o dimensiune relevantă pentru piaţa românească.

Åžtefan Vuza, preÅŸedinte si CEO, Chimcomplex

►Dacă este să comparăm industria chimică, care este la începutul lanţului, cu Titanicul, atunci ar fi sala motoarelor. Şi am spus: vedeţi că intră apă în sala motoarelor!

► Totul e cum priveşti. Criza este simplă: din 10 jucători, trei trebuie să schimbe profilul. Ceilalţi şapte continuă, or acesta cred că este unul din scopurile acestei dezbateri.

► Şi eu dacă aş fi în locul ministrului aş vorbi numai de partea pozitivă, dar în realitate nu se face nimic.

► Nu cred că putem face un parteneriat cu statul, pentru că statul nu este pregătit să facă un parteneriat cu noi. Noi am ales o democraţie fragilă ca instrument de guvernare. O democraţie fragilă înseamnă că oscilăm, schimbăm miniştri la fiecare 6-12 luni, iar industria are nevoie de stabilitate, de o politică pe termen lung.

► Reindustrializarea este o afacere pe termen lung. Ţinteşti să ai profit pe 4-5 ani. Nu există reindustrializare, pentru că nu avem instrumentele. E ca şi cum la masă punem farfurii şi tacâmuri, dar nu am adus mâncarea. Nu putem avea o politică industrială, pentru că acest model de democraţie nu ne ajută.

► Este o iluzie să vă imaginaţi că maşina electrică va avea succes. Este mai poluantă decât maşina cu motor termic. Dar aşa funcţionează mintea umană: este vrăjită de poveşti. Noi, chimistii, spunem de un an că nu merge, nu este sustenabil, acum încet încet încep şi băncile: stai, că nu dăm bani dacă nu este profitabil.

Mihnea Baldea, director general, Rondocarton

► De un an şi jumătate, vedem o scădere generală, între 10-15%, în industrie. Ne aflăm la final de ciclu economic, avem nevoie de această creştere a dobânzilor pentru a tempera inflaţia, iar pentru ca inflaţia să scadă trebuie să scadă şi consumul. Suntem convinşi că la un moment dat acest episod se va încheia şi vom intra din nou pe creştere. E important să rămânem puternici acum.

► O temă generală în economie este aceea a eficienţei oamenilor. Nu privim suficient spre un viitor în care forţa de muncă trebuie să fie utilizată extrem de eficient. Avem nevoie de o forţă de muncă stabilă în ţară.

► Există o lipsă a sistemelor de educaţie care să crească calitatea muncii. Atunci când ne vom educa noi ca ţară şi când vom creşte calitatea muncii noastre, cred că se va întâmpla şi reindustrializarea României şi creşterea economică.

Mihai Fugarevici, general manager, Stada România

► Avem sediul central în Bucureşti, dar investiţia este lângă Cluj. Este prima fabrică de medicamente construită de la zero în România, în perioada modernă. Am plecat de la o investiţie de 48 mil. euro, dar sărim uşor de 60 de mil. de euro spre finalul investiţiei.

► Probabil că va fi una dintre cele mai interesante fabrici din Europa: capacitatea de producţie este uriaşă, datorită tehnologiei. Sunt 12 linii de producţie care vor livra câte o cutie de medicamente pentru fiecare trei cetăţeni ai Europei.

► Eu cred că multinaţionalele nu ar trebui blamate şi nu ar trebui să existe această dezbinare între multinaţionale şi companiile naţionale. Orice investiţie care se face în România aduce locuri de muncă, venituri la buget.

Anton Ioan Măzărianu, director general şi acţionar majoritar, Comes

► Comes este amplasată pe fosta platformă chimică din Săvineşti. Am avut o creştere constantă în ultimii şase ani, am ajuns la o cifră de afaceri de aproape 20 mil. euro anul trecut, anul acesta o vom depăşi. Suntem axaţi pe producţia de echipamente sub presiune, în general pentru industria chimică, petrochimică, industria de rafinare a ţiţeiului şi industria gazului.

► Firme consacrate ca Griviţa Roşie, Vulcanul şi aşa mai departe au dispărut în ultimii 10-15 ani. Noi eram o putere în chimie până în 1990. L-am ascultat pe domnul ministru, sună frumos, sunt propuneri frumoase, dar nu ştim când se vor implementa.

► Când produci produse de serie ai predictibilitate foarte bună, pe 3-5 ani ca şi linie de acoperire cu contracte, pe când atunci când produci produse personalizate ai predictibilitate pe un an, un an jumătate.

Mircea Turdean, CEO, Farmec

► Vrem să ne transformăm dintr-un jucător naţional într-un jucător internaţional, regional. Pentru acest lucru avem nevoie de investiţii. Vrem să dublăm capacităţile de producţie pentru a dubla, după aceea, şi cifra de afaceri.

► Ne-am făcut nişte calcule şi această operaţiune necesită un efort de 40 mil. euro. Cu aceşti bani facem această companie nouă, cu capacităţi de producţie moderne.

► Dacă ar fi să facem pe compania noastră, pe cifrele noastre, noi investim în productie şi vânzări. Din banii proprii, o asemenea acţiune ar însemna 10 ani. Vrem să propunem o afacere statului român să investească. Afacerea ar fi simplă: pe o schemă de finanţare jucăm împreună cu un ajutor individual de stat şi în 3 ani dăm drumul la firmă, dublăm vânzările şi statul român câştigă peste trei ani 25 mil. euro din taxe şi impozite. Cred că o afacere mai bună nu există.

Radu Hanga, preÅŸedinte, BVB 

► Anul 2021 a fost un an record din perspectiva listărilor. Am avut 23 de companii care s-au listat. Dacă ne uităm la anii precedenţi, de regulă, aveam 2-3 listări. În 2022, deşi a fost un an complicat, am avut 11 listări.

► Anul acesta vedem o încetinire, dar pe de altă parte aşteptăm cea mai importantă listare de la BVB din ultimii 10 ani - Hidroelectrica. Vom vedea, în condiţiile în care va fi încheiată cu succes, probabil cea mai mare listare din Europa, care ne va aduce mai aproape de statutul de piaţă emergentă.

► Cred că focusul tuturor acum este către listarea Hidroelectrica. Capacitatea de a aloca interes şi în alte direcţii este limitată. Hidroelectrica va da un impuls de imagine întregii pieţe locale şi cred că trendul acesta de a vedea companiile antreprenoriale locale venind către bursă va continua.

► Antreprenorii români se uită cu mult mai mare atenţie la ceea ce se întmplă la Bursă. Nu este vorba doar despre finanţare. Bursa începe să fie percepută ca fiind o scenă. În momentul în care ai mers către Bursă, începi să te vezi, presa începe să scrie despre tine, despre produsele tale.

► E greu să te gândeşti că poţi creşte un campion european, care nu a fost întâi campion naţional. Avem nevoie de campioni naţionali care au o şansă să devină apoi campioni regionali, europeni sau mondiali. Competiţia internă e foarte important să fie una corectă pentru ca cei care câştigă să fie cei mai buni din domeniile respective pentru ca mai apoi să aibă o şansă pe scena regională.