♦ Într-o perioadă în care numărul clădirilor certificate creşte de la o lună la alta, unii specialişti din piaţă spun că standardele de sustenabilitate ar putea să-şi piardă din consistenţă şi relevanţă. Totuşi, crede preşedintele RoGBC, aceste certificări sunt în continuare căutate de mulţi beneficiari.
Automatizare, construcţii modulare, acordarea de stimulente fiscale sunt câteva dintre tendinţele care modelează piaţa construcţiilor în România şi în Europa în acest moment, când companiile şi oamenii se declară mai interesaţi de eficienţa clădirilor în care locuiesc şi lucrează. Dezvoltarea durabilă iese astfel la iveală prin câteva trenduri, după cum remarcă reprezentanţii Romania Green Building Council.
„În România, există un număr în creştere de proiecte care obţin certificări verzi, se vede o atenţie crescută asupra renovării şi a retrofittingului clădirilor existente pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică şi sustenabilitatea, se dezvoltă politici şi măsuri de sprijin de la guvern pentru a promova construcţiile verzi, inclusiv stimulente financiare şi fiscale, şi se remarcă o creştere în adopţia şi implementarea standardelor nZEB în noile proiecte de construcţii“, spune Andrei Botiş, preşedintele Romania Green Building Council.
La nivel european, ce iese în evidenţă este o creştere a cererii pentru clădiri cu consum redus de energie şi cu emisii minime de carbon, derularea unor investiţii în cercetare şi dezvoltare pentru a crea materiale de construcţii şi tehnologii verzi, integrarea sistemelor de energie regenerabilă, precum şi adoptarea construcţiilor modulare şi a prefabricatelor, care devin tot mai populare datorită eficienţei şi posibilităţilor de reducere a deşeurilor.
„În ultimii zece ani, conceptul de «clădire verde» în România a cunoscut o evoluţie semnificativă şi pozitivă. Iniţial, termenul era perceput ca un trend sau un «lux», însă acum a devenit o necesitate şi o normă în dezvoltarea imobiliară sustenabilă. Una dintre cele mai importante realizări este creşterea numărului de clădiri certificate ca «verzi» şi, implicit, a suprafeţei totale construite sustenabil.“
Romania Green Building Council (RoGBC) a fost înfiinţată în 2008 de Steven Borncamp şi este o organizaţie nonprofit cu activitate în sectorul construcţiilor care se concentrează pe ideea de sustenabilitate a mediului construit.
Din asociaţie fac parte firme de construcţii şi dezvoltare imobiliară, firme de arhitectură şi design, instituţii guvernamentale, universităţi, companii din energie, organizaţii de mediu.
ONG-ul derulează, printre altele, un program care se numeşte „Green Homes“ şi care facilitează accesarea de credite imobiliare verzi pentru clădirile care respectă câteva principii în acest sens.
„În prezent, colaborăm cu peste 65 de dezvoltatori şi avem în portofoliu 17.500 de locuinţe, fie certificate, fie în curs de certificare Green Homes. Valoarea totală a acestor locuinţe depăşeşte 3,8 miliarde de euro. Acestea pot fi finanţate prin credite verzi oferite de zece bănci partenere“, spune Andrei Botiş.
În urmă cu un deceniu, observă el, România se afla la începutul drumului în ceea ce priveşte clădirile verzi, cu doar câteva proiecte certificate sau în curs de certificare, iar conceptul de construcţie sustenabilă era încă în stadiul de introducere şi sensibilizare pe piaţă.
„De-a lungul ultimilor zece ani, ţara a înregistrat o creştere robustă în acest sector, având acum un număr semnificativ mai mare de clădiri certificate ca verzi - aproape 400 de clădiri comerciale şi rezidenţiale.“
În România, eficientizarea energetică a clădirilor este cu atât mai importantă cu cât aproape jumătate din locuinţele existente au o vechime mai mare de cincizeci de ani, iar materialele şi tehnologiile existente la acel moment nu corespund realităţii şi nevoilor de astăzi.
Standardul nZEB (Nearly Zero-Energy Buildings, deci clădiri cu emisii nete aproape de zero) a devenit obligatoriu în România începând cu 1 ianuarie 2021.
Cum se contorizează eficienţa şi sustenabilitatea unei construcţii?
Prin analizarea consumului de energie (sisteme de încălzire, răcire, iluminat), prin realizarea de audituri energetice periodice, prin efectuarea unei analize a ciclului de viaţă al clădirii pentru a evalua impactul acesteia asupra mediului, dar şi prin colectarea şi analizarea feedbackului din partea locatarilor sau a utilizatorilor.
Odată cu introducerea obligativităţii standardului nZEB (Nearly Zero-Energy Buildings, deci clădiri cu emisii nete aproape de zero) începând cu 1 ianuarie 2021, România a mai făcut un pas către eficienţa energetică a clădirilor, responsabile de 40% din consumul de energie din surse neregenerabile la nivel european şi de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.
„Prin reducerea consumului de energie, proprietarii şi ocupanţii vor putea să economisească sume semnificative în facturile lunare, ceea ce reprezintă un avantaj considerabil pentru toate părţile implicate.“
În cascadă, acest lucru va impulsiona cererea de izolaţii termice, sisteme de încălzire şi răcire, uşi şi ferestre eficiente, va solicita şi mai mult serviciile arhitecţilor şi ale inginerilor consultanţi şi va duce la revizuirea standardelor şi a reglementărilor din industria construcţiilor.
„Îndeplinirea standardului nZEB poate implica costuri iniţiale mai ridicate, deoarece tehnologiile şi materialele eficiente energetic pot fi mai scumpe. Cu toate acestea, beneficiile pe termen lung, precum economiile de energie şi reducerea costurilor de operare, pot compensa aceste cheltuieli suplimentare“, mai spune Andrei Botiş.
Într-o perioadă în care numărul clădirilor certificate creşte de la o lună la alta, unii specialişti din piaţă spun că standardele de sustenabilitate ar putea să-şi piardă din consistenţă şi relevanţă. Totuşi, crede preşedintele RoGBC, aceste certificări sunt în continuare căutate de mulţi beneficiari.
„Pentru companii, a avea sediul într-o clădire certificată verde poate îmbunătăţi reputaţia. Există o cerere în creştere din partea chiriaşilor şi a cumpărătorilor pentru spaţii care nu doar că sunt estetic plăcute şi funcţionale, dar şi sustenabile şi eficiente din punct de vedere energetic. Certificările de sustenabilitate adaugă valoare de piaţă clădirilor, făcându-le mai atractive pentru tranzacţii şi investiţii.“
Cum se contorizează eficienţa şi sustenabilitatea unei construcţii? Prin analizarea consumului de energie (sisteme de încălzire, răcire, iluminat), prin realizarea de audituri energetice periodice, prin efectuarea unei analize a ciclului de viaţă a clădirii pentru a evalua impactul acesteia asupra mediului, dar şi prin colectarea şi analizarea feedbackului din partea locatarilor sau a utilizatorilor.
„Comisia Europeană vine cu o directivă prin care încearcă să impună statelor membre un anumit ritm de renovare, astfel încât până în 2050 toate clădirile să fie aduse la standardele nZEB. Teoretic se poate, dar trebuie multă voinţă politică şi trebuie început cât mai repede. Există tendinţa de a împinge lucrurile, astfel încât generaţiile viitoare, de după 2030, să facă mai multe eforturi, iar cele actuale să se preocupe mai puţin. În prezent, doar 5% din fondul locuit din România sunt clădiri renovate. E o piaţă cu un potenţial foarte mare, ar putea fi chiar o politică de stat“, spunea recent Florin Popescu, business unit director la Rockwool, în cadrul emisiunii online de business ZF Live.
Standardul nZEB (Nearly Zero-Energy Buildings, deci clădiri cu emisii nete aproape de zero) a devenit obligatoriu în România începând cu 1 ianuarie 2021.
Cum se contorizează eficienţa şi sustenabilitatea unei construcţii?
Prin analizarea consumului de energie (sisteme de încălzire, răcire, iluminat), prin realizarea de audituri energetice periodice, prin efectuarea unei analize a ciclului de viaţă al clădirii pentru a evalua impactul acesteia asupra mediului, dar şi prin colectarea şi analizarea feedbackului din partea locatarilor sau a utilizatorilor.
