În acest moment, statisticile arată următoarele. Peste 22% dintre tinerii de 15-24 de ani nu aveau, la finalul anului trecut, niciun loc de muncă, conform datelor despre şomaj de la Institutul Naţional de Statistică. Mai mult, 75% dintre liceeni nu au vizitat niciodată o companie pentru a se informa în vederea unei decizii de carieră (Pulse Survey HR Club 2022). Aceste statistici, dublate de ratele de abandon şcolar (50% dintre tinerii care încep o facultate nu o termină), dar şi numărul de tineri care aleg să părăsească ţara, creează o criză de forţă a muncii fără precedent.
Un proiect lansat la începutul acestui an, Joblandia, încearcă să rezolve, măcar parţial, această situaţie, punând faţă în faţă tinerii din licee cu angajatorii.
Peste 22% dintre tinerii de 15-24 ani nu aveau, la finalul anului trecut, niciun loc de muncă.
Cel mult 50% dintre studenţii care încep o facultate finalizează studiile.
„Ideea Joblandia a venit de la HR Club (Asociaţia Profesioniştilor în HR din România), forţa din spatele proiectului fiind Dana Cavaleru, director executiv la HR Club. Astfel, pe când era doar în stadiul de idee, în ianuarie, ne-am şi apucat de treabă. Primul punct de sprijin a fost ajutorul dat de BCR“, spune Cătălina Gărdescu, implicată acum în dezvoltarea Joblandia, care anterior a ocupa funcţia de director de admiteri şi relaţii externe al American International School (AISB). La momentul lansării proiectului, echipa Joblandia avea două obiective, realizarea plaformei şi construcţia unei strategii de comunicare.
„În procesul de construcţie a platformei am lucrat cu câţiva actori relevanţi: Consiliul Naţional al Elevilor, Ministerul Educaţiei, de unde am şi dorit să obţinem un vot de încredere. Am găsit de la ei sprijin imediat. Tot în ianuarie am şi început lucrul la platformă alături de Jobful.“
În esenţă însă, Joblandia îşi propune un lucru: interacţiunea directă dintre liceeni şi companii în încercarea unei familiarizări timpurii a viitorilor angajaţi, antreprenori sau lideri cu mediul de business. Această conexiune trebuie făcută cât mai devreme, crede Gărdescu, tocmai pentru ca alegerea ulterioară a unei facultăţi să fie făcută pornind cu un scop personal de carieră.
„În prezent, dacă nu poţi lega facultatea de un scop de viitor, de carieră, îţi este greu să finalizezi studiile, iar la noi în licee, fix momentul când tinerii trebuie să ia decizii pentru viitorul lor, lipseşte exact partea de orientare profesională. Aici intervenim noi pentru că Joblandia se adresează lor, elevilor de liceu.“
La o primă vedere, mulţi tineri sunt atraşi de mirajul de a deveni influenceri sau de oportunităţile create de „gig economy“ (poziţii temporare sau part-time), problema fiind că de puţine ori liceenii chiar înţeleg ce presupun aceste lucruri.
„Fac un pas în spate şi mă gândesc la experienţa mea.“
„Eu în job-ul anterior, unde am stat 21 de ani, am început ca secretară şi am parcurs toate etapele pentru că aveam în mine acea foame de a creşte. Situaţia tinerilor de azi, printre care îl includ şi pe fiul meu adolescent, prezintă alte provocări: pe de-o parte au un acces mult mai facil la informaţii. Cred, astfel, că le este mai greu să experimenteze <<foamea de cunoaştere>>. Mai degrabă, ei sunt supra stimulaţi de la cantitatea mare de content din online. Astfel, am înţeles prin proiectul Joblandia că trebuie să începem să ne adresăm tinerilor mult mai devreme, de la vârsta 15 ani.î
Pe de altă parte, spune Cătălina Gărdescu, este la fel de clar că piaţa muncii trebuie să se schimbe, să îi asculte şi să-i primească cu braţele deschise, atenţi la nevoile lor diferite.
„În acest moment, avem 30 de companii înscrise pe platformă şi 40 de licee din Bucureşti, Iaşi, Dolj, Olt, Harghita cu care ţinem legătura. În Lupeni, de exemplu, am decis să includem o alta iteraţie în care elevii să fie vizitaţi de un proiect al partenerului nostru strategic. În mai avem programate cele mai multe vizite.“
Elevii au aşteptări mari de la aceste vizite, mai spune reprezentanta Joblandia. În opinia ei, ca angajator e important să le acorzi suficient timp, informaţii utile, dar totuşi adaptate la limbajul din afara corporaţiilor şi, poate cel mai important, să-i iei în serios.
„Fiecare angajator decide care este the customer journey pe care o va expune, iar fiecare vizită durează între 2 şi 5 ore. Noi vom avea o lună de vizite, dar ceea ce ne dorim de fapt este să facilităm această experienţă pe tot parcursul anului.“
Cătălina Gărdescu spune însă că se aştepta la o reacţie mai puternică din partea şcolilor, dar şi aici sunt câteva probleme care merită menţionate.
„Este foarte greu să scoţi copiii din sălilele de curs, iar această activitate nu este răsplătită pentru profesor. Este o muncă suplimentară, cu o mare responsabilitate. Este un efort vocaţional, până la urmă, dar suntem optimişti pornind de la un crez. Profesorii au un rol cheie în schimbarea în bine a viitorului copiilor noştri, iar noi încercăm să îi ajutăm să deschidă dialogul cu ei despre viitorul profesional cât mai devreme.“
Mai departe, odată facilitată partea de orientare profesională, în cazul studenţilor mentoratul este extrem de important, absenţ însă şi el de foarte multe ori.
ìVedem mentoratul chiar ca un instrument prin care am putea lupta împotriva abandonului facultăţilor. Ce ne propunem noi este ca studenţii să ia parte la stagii de practică, dar în dialog cu un mentor din domeniul de care studentul/studenta este interesat/ă. Astfel, sperăm noi să îi ajutăm să rămână cât mai mult în şcoală şi să îşi construiască o carieră cu sens.î
La final însă este cât se poate de clar că noile generaţii cer o nouă piaţă a forţei de muncă, sistemul de educaţie fiind responsabil pentru facilitarea unor interacţiuni care să aibă sens, de ambele părţi.
„Trebuie să pregătim aceste generaţii pentru cu totul alte provocări. Inteligenţa artificială va face multe alte lucruri, dar noi trebui să pregătim indivizi care ştiu să ia decizii bune navigând în acest volum de informaţii imens. De exemplu, ar trebui să poţi distinge ce este fake news, să ştii să te informezi. Aceasta este întrebarea de fapt, cum pregăteşti de acum copilul pentru 2050?“, încheie Cătălina Gărdescu.
