„Sistemul de educaţie ne oglindeşte foarte mult ca societate. Mediul de business are responsabilitatea de a se implica în educaţie.”
Sistemul de educaţie al unei ţări este oglinda societăţii sale, crede Alexandru Andone, director infrastructure în cadrul European Delivery Center, Cegeka România, furnizor belgian de soluţii IT cu afaceri de 47 de milioane de euro la finalul lui 2022, în creştere cu 30% faţă de anul precedent. Astfel, el crede că educaţia este cheia succesului mediului de business local.
„Cred că mediul de business are responsabilitatea de a se implica în educaţie, dincolo de responsabilitatea morală care se răsfrânge şi în obiectivele de ESG. Scopul businessului este în final să facă bani, iar asta implică vânzarea de produse şi servicii către o piaţă educată şi cu posibilităţi de a consuma. Or, asta implică educaţia ca fundament. Pe de altă parte, ca să poată livra aceste produse şi servicii, este nevoie de personal calificat care să fie şi suficient de numeros pentru a face faţă cererii. Astfel, lucrurile se leagă şi, brusc, educaţia devine cheie în succesul businessului de mâine”, a spus Alexandru Andone pentru Ziarul Financiar. În ceea ce priveşte principalele puncte slabe şi puncte tari ale sistemului de educaţie din România, reprezentantul Cegeka crede că există mai multe perspective. Una dintre ele este gradul de şcolarizare.
„Dascălii fac eforturi să aducă copiii la şcoală, mai ales la sate sau în mediile defavorizate. Aici rata de abandon şcolar este crescută şi se dau lupte pentru a ţine copiii în şcoală cel puţin până la finalizarea ciclului gimnazial. Însă copiii ajunşi în şcoală scot în evidenţă o altă problemă: capacitatea unităţilor de învăţământ. Şcolile sunt supraaglomerate, astfel că există clase cu 30-40 de copii la un dascăl, ceea ce face imposibil ca aceştia să se ocupe de fiecare în mod corespunzător. În mediul urban, asta atrage o cerere foarte mare pentru şcoli private cu condiţii decente unde părinţii ajung să plătească jumătate din venitul familiei pentru educaţia copiilor”, a detaliat el.
O altă problemă, din punctul său de vedere, este desfiinţarea şcolilor profesionale şi de meserii. „Pentru copiii care reuşesc să termine opt clase şi care nu vor sau nu pot să continue educaţia într-un mediu academic, procesul de educaţie se termină brusc.“
„Acestor copii li se ia şansa de a se specializa în meserii pentru care astăzi există mare cerere pe piaţă şi care le-ar oferi şansa la o viaţă mai bună.”
Din punct de vedere calitativ, programa şi mijloacele reuşesc cu greu să ţină pasul cu lumea în care trăim, unde lucrurile se schimbă într-un ritm accelerat, mai spune Alexandru Andone.
„Aici ne lovim şi de refuzul anumitor profesori de a-şi adapta modul de lucru din lipsa motivaţiei sau a capabilităţilor de a folosi, de exemplu, tehnologia în procesul de educaţie.”
Alexandru Andone se implică în proiectele dezvoltate de Asociaţia pentru Valori în Educaţi (AVE) şi anul trecut a fost mentor pentru Gabriela Toşa, director Şcoala Gimnazială Răducanu Rosetti, Căiuţi, Bacău, parteneriat prin care au avut 10 întâlniri de lucru. De asemenea, Andone a mai fost mentor şi pentru cohortele anterioare ale Academiei de Leadership şi Management Şcolar.
Despre relaţia de mentorat între liderii de business şi directorii de şcoală, reprezentantul Cegeka susţine că este o colaborare care pune la aceeaşi masă oamenii care pot schimba ceva, respectiv directorii de şcoală, precum şi liderii de business, cei care au experienţă practică în a face asta.
„Cred că unul dintre lucrurile bune din ultimii ani este că leadershipul, oriunde s-ar afla, în privat sau în educaţie, a devenit mai mult despre impact şi a schimba ceva în bine şi mai puţin despre statut, putere sau remuneraţie. Aşadar, relaţia de mentorat dintre liderii de business şi directorii de şcoală este o oportunitate pentru aceştia de a-şi uni forţele către un viitor mai bun. Consider că singura şansă de a creşte ca societate şi de a trăi într-o lume mai bună pleacă de la educaţie, iar această colaborare care ia forma mentoratului pune la aceeaşi masă atât oamenii care pot schimba ceva - şi aici mă refer la directorii de şcoală, cât şi pe cei care au o experienţă aplicată în a face asta, anume liderii de business.”
Astfel, el este de părere că mentoratul lucrează la un nivel peste procesul pedagogic, unde directorii de şcoală au deja experienţă, către un nivel strategic, şi anume proiecte viitoare, poziţionare, ce este în aria de control şi influenţă a unui director, astfel încât să privească şcoala ca pe un business.
„Asta implică rezultate, bani, proiecte, investiţii, motivaţie, satisfacţie şi alţi indicatori care merg dincolo de procesul didactic. Pe scurt, cum pot să ies din status quo şi să lucrez mai mult în viitor”, susţine Alexandru Andone.
În plus, el spune că din această relaţie de mentorat a înţeles că există oameni dornici şi motivaţi să facă o schimbare, oameni care lucrează cu gândul la copii şi la viitorul lor şi pentru care şcoala nu este doar un banal loc de muncă.
„Am învăţat că există un nivel de rezilienţă fabulos în anumite circumstanţe, o încăpăţânare de a face lucrurile să se întâmple, uneori cu mijloace puţine, iar atunci când apar rezultatele, satisfacţia este fabuloasă. Am înţeles că sistemul de educaţie ne oglindeşte foarte mult ca societate, în ideea în care oamenii care vor schimbare şi rezultate şi care sunt dispuşi să depună şi efortul necesar sunt de multe ori în minoritate, însă sunt din ce în ce mai mulţi de la o zi la alta.”
În linii mari, discuţiile de mentorat au fost despre ce este în aria de control şi influenţă a unui director şi despre cum se pot maximiza rezultatele cu resursele pe care le au la dispoziţie aplicând bune practici confirmate în business, spune Andone.
„De asemenea, multe discuţii au fost despre poziţionarea ca lider, despre cum lucrăm cu oamenii pentru a găsi motivaţia şi angajamentul de a face mai mult, de a ieşi din zona de confort. Am transmis bune practici învăţate în anii de leadership, am discutat despre finanţări pentru diverse proiecte, despre strategii de atingere a obiectivelor şi mitigări ale riscurilor ce pot apărea pe parcurs.”
Alexandru Andone povesteşte că a ales să se implice în proiectele AVE pentru că misiunea AVE de a schimba sistemul de educaţie din România este un aspect cu care rezonează profund atât ca părinte care se gândeşte la viitorul copiilor, cât şi ca cetăţean care speră să trăiască într-o lume mai bună, convins de faptul că educaţia este singura soluţie.
„Deşi nu este singura asociaţie care are aceste obiective, am ales să mă implic în proiectele AVE pentru că, prin perseverenţa de face o schimbare în educaţie de ani de zile, AVE a ajuns să aibă un impact semnificativ. Mă refer aici pe de o parte la anvergura proiectelor, iar pe de altă parte la experienţa dobândită în a lucra cu mediul educaţional, dar şi la obiectivele ambiţioase pe care le urmăreşte. Contribuţia ca mentor pentru directorii de şcoală este modul meu de a împărtăşi cunoştinţe dobândite în business care pot avea un şi mai mare impact în educaţie cu un efort minim”, a concluzionat el.
