♦ În regiunile din vestul, sudul şi estul României, ponderea mediilor sub 5 de la evaluarea naţională este similară, de peste 22%, deşi diferenţa dintre nivelul lor de dezvoltare economică este considerabilă. ♦ Alfred Bulai, sociolog: „Rezultatele la evaluările naţionale reflectă de fapt situaţia şcolii, care nu este dată direct de nivelul de dezvoltare pentru că finanţarea şcolii este naţională.”
Investiţiile străine mai mari, salariile mai mari şi PIB-ul pe cap de locuitor la un nivel mai mare nu se reflectă şi în nivelul rezultatelor şcolare din regiunile de dezvoltare din România. Deşi ne-am aştepta ca notele de la examenele naţionale să reflecte dezvoltarea mai bună a acestor judeţe ca urmare a investiţiilor străine, nu este aşa.
Datele centralizate de Ziarul Financiar de la Comisia Naţională de Prognoză, BNR şi Ministerul Educaţiei arată că în regiunile din vestul, sudul şi estul României, ponderea mediilor sub 5 de la evaluarea naţională este similară, de peste 22%, deşi diferenţa dintre nivelul lor de dezvoltare economică este considerabilă.
„Rezultatele la evaluările naţionale, la bacalaureat reflectă de fapt situaţia şcolii, care nu este dată direct de nivelul de dezvoltare pentru că finanţarea şcolii este naţională, adică nu este dată de autorităţile locale. Ele, autorităţile locale, primesc banii, dar nu există o libertate totală să facă angajări de profesori, să plătească profesori care să facă consultaţii, meditaţii sau alte lucruri de genul acesta”, a spus pentru ZF sociologul Alfred Bulai.
Aşadar, analiza aplicată la nivelul regiunilor Vest, Nord-Vest, Sud Muntenia şi Nord-Est arată că ponderea mediilor mai mici de 5 obţinute de elevi la evaluarea naţională este de peste 22%. Cea mai mică pondere a acestor medii este în regiunea Nord-Vest, cu o pondere de 22,8%, regiune care cuprinde judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş şi Sălaj.
Cea mai mare pondere a mediilor sub 5 de la evaluarea naţională din această regiune a fost în Sălaj, de aproape 28%, şi în Satu Mare, de circa 26,4%. În această regiune, salariul mediu net este de 3.582 de lei, iar PIB-ul pe cap de locuitor se ridică la aproape 14.000 de euro anual. „Regiunile dezvoltare nu trebuie luate în calcul ca întreg, trebuie luată în calcul dezvoltarea medie a oraşelor, nu neapărat a regiunii ca atare pentru că sunt regiuni care sunt concentrate pe două trei oraşe şi în restul este prăpastie, în oraşele mai mici de exemplu. Pe de altă parte, aceştia sunt nişte indicatori care sunt utili în analiza dezvoltării, dar nu înseamnă că trebuie să luăm în seamă doar de acei indicatori. Există indicatori mult mai performanţi, aici poate fi vorba de numărul de intelectuali, de exemplu. Cu cât ai un număr mai mare de intelectuali într-o localitate, cu atât este mai dezvoltată şi invers, când pierzi intelectualii, totul se prăbuşeşte. Sunt diverse tipuri de de indicatori pe care putem să îi luăm în calcul”, crede Alfred Bulai.
La polul opus, regiunea cu cea mai mare pondere a mediilor sub cinci la evaluarea naţională a fost înregistrată în regiunea Sud – Muntenia, de 29,5%. Teleorman şi Călăraşi sunt judeţele din această regiune cu cea mai mare valoare a ponderii acestor medii, de 37,6% în Teleorman şi de 36,5% în Călăraşi.
„În principiu, asocierea dintre indicatorii economici şi rezultatele şcolare este corectă într-o manieră indirectă, adică nivelul de dezvoltare de regulă atrage un anumit gen de elită şi dacă avem acea elită creşte şi calitatea învăţământului. Într-un studiu pentru Banca Mondială de acum 20 descoperisem că prăbuşirea şcolii duce la prăbuşirea comunităţilor. Explicat simplu, când se prăbuşeşte şcoala, elita din localitatea respectivă realizează asta şi atunci are două variante: ori să facă naveta să îşi ducă copilul la o şcoală mai bună, ori să plece din comunitate”, a mai spus Alfred Bulai.
Aşadar, plecarea elitelor din aceste comunităţi poate duce la o scădere a nivelului de dezvoltare economică în aceste judeţe şi regiuni, care la rândul ei atrage o scădere a performanţelor şcolare, crede sociologul.
„Cei din elită pot fi medici, farmacişti, ingineri şi aşa mai departe. Dacă pleacă aceşti oameni, de regulă comunitatea se prăbuşeşte, ceea ce s-a întâmplat cu o mare parte din judeţele din România. Atunci, când îţi pleacă oamenii competenţi sigur că ai o scădere la nivel de dezvoltare”, a concluzionat el.
