♦ „O parte din riscurile percepute ca fiind ridicate în toamna anului trecut, octombrie-noiembrie chiar şi decembrie că Europa va suferi o criză energetică, conflictul din Ucraina ar putea să degenereze, nu s-au materializat şi asta ar putea să aducă un suflu optimist investitorilor.“
Activitatea intensă din piaţa de fuziuni şi achiziţii din 2022 va reveni cel târziu în a doua parte a anului 2023 pe piaţa locală, au fost de acord speakerii conferinţei Deloitte M&A 2023. Anul 2022 a însemnat aproape cel mai bun an pentru piaţa de fuziuni şi achiziţii din România, arată studiul Deloitte privind piaţa locală M&A în 2022.
„Piaţa de M&A din România a avut o valoare semnificativă. Aş putea să spun că a fost foarte aproape de valoarea record din 2008. Această creştere semnificativă în 2022, faţă de întreaga perioadă anterioară, este rezultatul unui număr mai mare de tranzacţii, dar şi al unor tranzacţii cu sume mai mari. Curba de creştere indică maturizarea pieţei de M&A din România“, a spus, în cadrul conferinţei, Radu Dumitrescu, partener coordonator consultanţă financiară, Deloitte România.
În ultimele luni din 2022 însă, piaţa a încetinit ca număr de tranzacţii şi ca valoare a acestora. Cu toate acestea, creşterea va fi reluată în a doua parte a anului, au fost de acord atât consultanţii prezenţi la eveniment, cât şi reprezentanţi ai fondurilor de investiţii. „Îndrăznesc să spun că în momentul acesta vorbim de un interes naţional. Aş spune că noi avem un interes naţional pentru facilitarea dezvoltării industriei fondurilor din România. Iată că aproape jumătate de miliard de euro bat la uşă să intre în România“, a transmis Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff & Asociaţii I Deloitte Legal.
„Vedem un 2023 care poate nu se va ridica ca valoare la nivelul anului 2022, dar cu siguranţă va continua un trend şi un volum favorabil“, a spus, în cadrul conferinţei, Daniela Iliescu, director executiv, ROPEA - Romanian Private Equity Association.
Un suflu de optimism ar putea veni şi din faptul că riscurile văzute la final de 2022 „ criza energetică, escaladarea conflictului din Ucraina sau încetinirea mai bruscă a economiei sau recesiunea, nu s-au materializat.
„O parte din riscurile percepute ca fiind ridicate în toamna anului trecut, octombrie-noiembrie chiar şi decembrie că Europa va suferi criză energetică, conflictul din Ucraina ar putea să degenereze, nu s-au materializat şi asta ar putea să aducă un suflu optimist investitorilorî, a punctat Adrian Stănculescu, head of Abris Romania.
Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff & Asociaţii I Deloitte Legal
► Anul 2022 a fost cum a fost şi pentru clienţi şi toată societatea şi anume a continuat roller coasterul care a început în 2020. Înainte să înceapă războiul, spuneam că se întrunesc factorii pentru mama tuturor crizelor: inflaţia creştea, creşteau preţurile materialelor de construcţie, deja începeau să se întrunească elemente pentru crize suprapuse, la care s-a adăugat şi războiul.
► 2022 a fost în două părţi: cu o primă jumătate foarte intensă şi o doua jumătate în scădere ca număr de tranzacţii şi se lansa o predicţie că vom vedea în 2023 un calendar invers: o primă jumătate mai lentă şi o revenire în a doua jumătate.
► O inflexiune temporală care ar trebui să favorizeze tranzacţiile, pe de-o parte în România avem o activitate mult mai susţinută în zona de start-up-uri, cu precădere în tehnologie. De partea cealaltă, avem şi un punct de inflexiune temporal dat de un număr natural din ce în ce mai mare de antreprenori au ajuns la vârsta la care îşi pun problema tranziţiei managementului, sau un exit parţial sau total.
► Îndrăznesc să spun că în momentul acesta vorbim de un interes naţional. Aş spune că noi avem un interes naţional pentru facilitarea dezvoltării industriei fondurilor din România. Iată că aproape jumătate de miliard de euro bat la uşă să intre în România.
Radu Dumitrescu, partener coordonator consultanţă financiară, Deloitte România
► Mă aştept ca piaţa să se revigoreze în vară-toamnă. După cum spuneam, trendul pe care îl avem din iarnă mă aştept să continue în primele luni ale 2023. Consider că există lichiditate suficientă, că există companii pentru investitori şi aceştia sunt interesaţi să investească în România, este clar unul dintre locurile la care ei se uită cu mare atenţie.
► În cadrul studiului nostru am luat în considerare tranzacţiile cu participaţii tranzacţionate mai mari de 5%. De asemenea, am luat în considerare tranzacţii care s-au consumat local sau internaţional şi la cele internaţionale ne-am uitat dacă au o componentă locală. Am încercat să estimăm businessurile din România versus businessul internaţional. 157 dintre tranzacţii au corespuns criteriilor menţionate. Valoarea totală a tranzacţiilor a fost între 6,5 şi 7,5 mld. euro.
► Piaţa de M&A din România a avut o valoare semnificativă. Aş putea să spun că a fost foarte aproape de valoarea record din 2008. Această creştere semnificativă în 2022, faţă de întreaga perioadă anterioară, este rezultatul unui număr mai mare de tranzacţii, dar şi al unor tranzacţii cu sume mai mari. Curba de creştere indică maturizarea pieţei de M&A din România.
Răzvan Popescu, CEO, Romgaz
► Tranzacţia cu Exxon s-a întins pe mai mult de un an şi jumătate. Această tranzacţie a fost bazată pe strategia de dezvoltare a companiei, care a dorit creşterea portofoliului. Pentru o companie de stat, nu era normal să punem doar angajaţii companiei să lucreze fără experienţă în M&A. Ajutorul din partea consultanţilor a fost definitoriu pentru tranzacţie.
► Din punctul de vedere a tranzacţiei a fost un fel de a alerga înainte să înveţi să mergi. Piaţa de M&A de la noi nu cred că este atât de dezvoltată astfel încât astfel de tranzacţii să se întâmple uzual. Noi am încercat mereu să comunicăm cu investitorii, orice pas pe care îl facem să fie comunicat cât mai clar şi mai corect.
► Finanţarea a fost un proces competitiv, în care fiecare bancă a venit cu cea mai bună ofertă. Am mers cu cele mai bune oferte de finanţare, băncile au încercat să ofere cea mai bună dobândă, a fost interes pentru finanţare.
Adrian Butuc, CEO, Bico Industries
► În momentul în care am finalizat tranzacţia (cu Terra Impex din Republica Moldova - n. red.), mediul extern nu era plin doar de oportunităţi, au fost şi riscuri. Am decis să pune pe primul loc oportunităţile şi iată că la un an de la finalizarea tranzacţiei nu regretăm.
► Piaţa din Republica Moldova nu este atât de atractivă pentru materialele de construcţii. Am avut în vedere să ne dezvoltăm pe orizontală. Practic, prin extinderea în Republica Moldova am securizat piaţa domestică şi est-europeană, iar producţia din fabricile din România merge către Europa Centrală şi Vest.
Georgiana Singurel, partener Reff & Asociaţii I Deloitte Legal
► Unele societăţi care acum 7-10 ani de zile şi-au început activitatea şi acum devin foarte interesante, cu precădere în zona de IT, din păcate nu au fost construite pe cele mai temeinice baze şi pentru că antreprenorul este foarte bun la gândi businessul dar nu foarte bun la problema juridică, găsim din ce în ce mai des probleme care vizează transferul anterior al proprietăţii, care s-a făcut neglijent.
► În businessurile de tehnologie, construcţia drepturilor de proprietate intelectuală este problematică. Constatăm în ultima vreme că nu s-au utilizat suficient mijloacele legale de protecţie a drepturilor intelectuale.
Dan Bădin, partener servicii fiscale, Deloitte România
► Fiscalitatea este o parte componentă a procesului de tranzacţie şi este foarte strâns legată de aspectele financiare şi de aspectele juridice. În general se face şi due diligence specific. Pregătirea pentru o tranzacţie începe mult mai devreme. Oricine îşi face un business ar trebui să aibă şi exitul în planurile sale.
► Costul fiscal este unul dintre elementele de cost de luat în calcul. Să nu uităm că România este una dintre ţările care are una dintre cele mai întinse reţele de tratate pentru evitarea dublei impuneri la nivel mondial - peste 85.
Octavian Vidu, investment manager, CEE Equity Partners
► România, în piaţa de energie suferă din cauza acestei instabilităţi legislative, care se manifestă neaşteptat şi vin nişte decizii în piaţă lipsite de un suport analitic. Vedem mai puţin în alte ţări acelaşi lucru.
► Piaţa românească este piaţa în care riscul e mare şi veniturile sunt mari. Aşa este privită de jucătorii locali, aşa este privită de jucătorii internaţionali şi până când nu ieşim din această paradigmă nu vom ieşi din problemă. Legislaţia din producţia de energie electrică din resurse regenerabile a suferit şase modificări anul trecut.
Adrian Stănculescu, head of Abris Romania
► Există diferenţe între România şi restul ECE de dinamică a pieţei M&A. Există din perspectiva maturităţii diferite a pieţelor. Cred că avem o piaţă mult mai matură în Polonia, unde s-au format mult mai multe fonduri.
► O parte din riscurile percepute ca fiind ridicate în toamna anului trecut, octombrie-noiembrie chiar şi decembrie că Europa va suferi criză energetică, că conflictul din Ucraina ar putea să degenereze nu s-au materializat şi asta ar putea să aducă un suflu optimist investitorilor.
Daniela Iliescu, director executiv, ROPEA
► Atât în zona corporaţiilor, cât şi în zona investitorilor financiari se poate observa o repoziţionare ca urmare a şocurilor din lanţul de producţie, a creşterii costurilor de finanţare, dar şi a presiunii unei eventuale recesiuni în 2023 în anumite pieţe dezvoltate. Dacă ne uităm la piaţa din România, aş spune că lucrurile sunt puţin diferite şi mai optimiste.
► Vedem un 2023 care poate nu se va ridica ca valoare la nivelul anului 2022, dar cu siguranţă va continua un trend şi un volum favorabil.
Alexandru Savin, partener, ROCA Management
► Particularitatea anilor trecuţi a fost că niciunul nu s-a terminat cum am prognozat la începutul anului. 2023 este un moment în care jucătorii din private equity se aşază şi există o tendinţă de a urmări evoluţia crizei şi ce va aduce aceasta.
► Activitatea de private equity a crescut în 2022 şi ne aşteptăm să crească în continuare. Particularitatea României este dată de această piaţă foarte mare de consolidare. Sunt foarte multe industrii care au nevoie de consolidare şi aici jucătorii din investment au un rol foarte important.
Dorin Badea, senior investment director, Amber Infrastructure Limited
► Din punctul nostru de vedere, imaginea este mixtă în ceea ce priveşte poziţionarea României. Noi suntem un administrator de investiţii specializat în infrastructură în sens larg, de la energie regenerabilă, la parteneriate publice-private, la centre de date, reţele de distribuţie etc.
► Noi suntem, într-adevăr, în zona de investiţii predictibile din punctul de vedere al sectoarelor, profilului de cash flow şi aşa mai departe. Când te uiţi la aceste „boring predictible businesses“ de necesitate critică, cum este infrastructura, lucrurile nu par la fel de evidente în ceea ce priveşte decizia.
Vlad Bălan, director consultanţă financiară, Deloitte România
► Faţă de 2022 am văzut într-adevăr o anumită încetinire, dar nu cred că va fi susţinută. Sunt multe tranzacţii şi este mult potenţial în piaţă şi vedem momentul acesta ca pe un moment de respiro şi vedem o relansare în următorul trimestru, din punctul meu de vedere.
► Din ce am observat noi ca şi consultanţi este că cele mai importante aspecte pe care trebuie să le aibă în vedere o companie sunt calitatea şi calitatea informaţiilor pe care le pot pune la dispoziţiei consultanţilor. Acestea pot face diferenţa ca şi eficienţa procesului de tranzacţie, ca şi durată, ca şi costuri.
