Mediul antreprenorial din România s-ar putea confrunta în următorii cinci-şapte ani cu o problemă pe zona de transfer generaţional, pentru că foarte multe companii locale vor ajunge simultan la etapa transferului spre generaţia următoare, ceea ce va aduce schimbări importante în business, în relaţiile de afaceri, atrage atenţia Lucian Bondoc, managing partner la Bondoc şi Asociaţii. În plus, tehnologia se schimbă mult mai rapid acum şi puţin din experienţa anterioară poate fi folosită în continuare de cei care preiau afacerea.
În general, există două tendinţe vizibile în pregătirea unui succesor: cei care preferă să înveţe businessul pe teren, chiar în companie, trecând prin diferite etape de creştere, şi cei care merg pe varianta unei educaţii formale, optând pentru studii de business.
„Nu există variante greşite. Există varianta de a învăţa din teren, muncind în companie, dar şi varianta în care te educi în şcoală, la cursuri. Experienţa emoţională de care are nevoie un manager vine odată cu expunerea la experienţe. Poţi avea un business de succes şi dacă nu ai făcut anumite şcoli. Totuşi, vedem că în Vest, mare parte dintre antreprenori îşi trimit copiii la şcoli. Trebuie să ne gândim şi la varianta aceasta“, spune Felix Daniliuc, director departament la IMM BRD.
Dincolo de modul în care antreprenorul pregăteşte transferul companiei, există un element mai puţin palpabil, dar la fel de important, după spusele celor care se află la conducerea unor firme.
„Cel mai important lucru într-o firmă este sufletul ei, altfel ea moare. Sufletul afacerii vine de la antreprenor, de la fondator, de la cel care are viziunea. Cum transferă el acest suflet spre generaţia următoare? Fondatorul nostru spunea că puţini dintre cei care termină o şcoală de business pot să facă o afacere. Trebuie să ai o anumită fire, să atragi oamenii, să îi inspiri“, este de părere Alexandru Bârsan, administrator şi asociat la Gama, care a lucrat timp de 10 ani alături de proprietarul firmei înainte de a prelua afacerea.
La rândul lui, Darius Poptean, manager, Livio Dario, spune că şcoala de business are scopul ei şi este o etapă necesară pentru că ajută managerii să ia decizii mai obiective, dar experienţa o obţii în final lucrând în companie.
În pofida dificultăţilor, afacerile de familie din România reuşesc să se menţină pe creştere, în marea lor majoritate. Potrivit unui studiu PwC, ponderea businessurilor antreprenoriale cu venituri în creştere s-a majorat în 2023 la 82%, mult peste media globală de 71%. În plus, dintre cei cu afaceri în creştere, 64% au raportat un avans de peste 10%, faţă de o pondere de 43% la nivel internaţional.
În schimb, România nu stă la fel de bine pe zona de guvernanţă corporativă, unde majoritatea firmelor locale nu au instrumente de acest tip implementate. „Doar 2/3 din afacerile de familie au în vigoare cel puţin o procedură de guvernanţă (vs. 81% global)“, a precizat Alexandru Medelean, consultant independent.
El spune că o variantă bună de pregătire a transferului de business este formarea unor boarduri de conducere în care să fie incluşi şi profesionişti, alături de membri mai tineri ai familiei. O altă modalitate este atragerea unui investitor financiar, care disciplinează managementul şi aduce şi suport financiar companiei.
În Vest este foarte popular aşa-numitul family office, cum sunt fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, care au propriul vehicul de investiţii, este un exemplu menţionat de Leo Gherghina, consultant specializat pe family business.
„Este important de ştiut că aceste transferuri de business la noi sunt încă ieftine. Fie că vorbim de donaţie sau majorare de capital sau moştenire. Taxa pe moştenire este 1% în România, faţă de 40% în alte ţări, chiar 80% în unele cazuri. De aceea au apărut în alte părţi consultaţi fiscali care ajută familia să ţină banii în alte ţări. La noi aceste transferuri se pot face încă ieftin.“
Indiferent de momentul şi modalitatea aleasă, antreprenorii trebuie să-şi pregătească din timp succesorii, să ţină cont şi de aspectele legate efectiv de proprietatea afacerii, dar şi de managementul ei. Crearea unui succesor pregătit şi a unei echipe de management puternice pot face diferenţa între un business care va creşte şi după transferul generaţional sau care va dispărea.
Felix Daniliuc, director department, IMM BRD
► Este în ADN-ul BRD să ne preocupăm de dezvoltarea firmelor, fără ele nu putem exista. Pe segmentul de IMM avem 12.000 de clienţi.
► Nu există variante greşite. Există varianta de a învăţa din teren, muncind în companie, dar şi educându-te. Experienţa emoţională vine odată cu expunerea la experienţe. Poţi avea un business de succes şi dacă nu ai făcut anumite şcoli. Dar în Vest, mare parte dintre antreprenori îşi trimit copiii la şcoli. Trebuie să ne gândim şi la varianta aceasta.
► Eu am lucrat şi înainte de 1989 şi am văzut cum se comportau şefii atunci. Comportamental, la nivel de inteligenţă emoţională, nu văd diferenţe. Dar acum o masă mult mai mare de oameni are marea oportunitate de a se descoperi ca lideri, de a avea acces la informaţii.
Ioan Popa, preşedinte şi fondator, Transavia
► Sunt două aspecte legate de transferul de business: transferul proprietăţii şi cel de management. Majoritatea antreprenorilor care au început cu 30 de ani în urmă s-au ocupat şi de partea de management. Dar managementul se complică după ce compania creşte şi trebuie armonizat ce vrea antreprenorul cu ce spune managerul.
► Sunt de acord cu orice taxă, dacă este nevoie de ea, dar să fie aceeaşi pentru toţi, fără diferenţiere. Statul român, de 35 de ani de când lucrăm în economia privată, s-a comportat ca un părinte care pedepseşte copilul premiant şi îl recompensează pe cel repetent.
► Fiica mea, Teodora, este deja implicată de 11 ani şi nu îmi fac griji în ceea ce priveşte transferul de business şi de management. A trăit lângă mine de mică şi a trecut prin toate etapele de creştere a companiei.
Lucian Bondoc, managing partner, Bondoc şi Asociaţii
► În următorii 5-7 ani foarte multe companii antreprenoriale vor face un transfer generaţional. Segmentele mari de business vor transfera în acelaşi timp. Asta va duce la schimbări importante în business, în relaţiile de afaceri.
► Este o diferenţă foarte mare între avere şi capital. Mulţi români, cum fac ceva bani, se retrag din afacere. Foarte mulţi străini înţeleg continuitatea, ştiu că averea se poate pierde uşor. Dacă te rupi de business, e greu să te mai întorci, pentru că lumea se schimbă, ai ieşit din joc. Ai nevoie de informaţii şi competenţe, pe care le pierzi gradual dacă te retragi din afacere la un moment dat.
► Transferul afacerii se poate face prin majorare de capital social, prin testament sau alte structuri.
Alexandru Medelean, consultant independent
► Am asistat mulţi antreprenori din România în diferite tranzacţii. În ultimii au apărut tot mai multe achiziţii făcute de companii din România. Statistic, puţine afaceri din România sunt preluate de generaţia următoare, majoritatea copiilor merg spre alt domeniu, altă activitate. Cazul cel mai fericit este să poţi transfera afacerea copiilor, dar din păcate antreprenorii din România nu şi-au scolit copiii ca să poată prelua businessul. Puţini şi-au trimis copiii să înveţe ce înseamnă preluarea unei afaceri.
► Există câteva ingrediente care au schimbat tabloul economic de aici. Noi nu am avut fonduri de investiţii locale. Dar în ultimii au fost înfiinţate fonduri mici de investiţii care pompează bani în companiile mici din România. Cred că antreprenorii se vor duce spre investitori privaţi, apoi spre fondurile de investiţii şi apoi se vor duce la bănci.
Alexandru Bârsan, administrator şi asociat, Gama
► Cel mai important lucru într-o firmă este sufletul, altfel businessul moare. Sufletul afacerii vine de la antreprenor, de la fondator, de la cel care are viziunea. Cum transferă el acest suflet spre generaţia următoare? Fondatorul nostru spunea că puţini dintre cei care termină o şcoală de business pot să facă o afacere. Trebuie să ai o anumită fire, să atragi oameni lângă tine.
► Am dublat cifra de afaceri în ultimii 10 ani, am dezvoltat portofoliul de produse, am consolidat reţeaua de retail.
► Eu am lucrat 10 ani alături de fondatorul firmei, socrul meu, şi mă implic foarte mult în afacere, mă lua peste tot. Un antreprenor se naşte cu businessul în sânge, este greu să îl faci într-o şcoală. Ai nevoie de inteligenţă emoţională, să motivezi oamenii din jur.
Maria Agârbiceanu, asociat, Simpa
► Am pornit de la 200 de angajaţi în 1995, am modernizat firma şi vindem producţia pe piaţa internă. Avem 30 de magazine proprii şi parteneriate cu 15 firme. Din cifra de afaceri, în jur de 70% vine din magazinele proprii. De la început mi-am dorit să nu depind de alţii, de aceea am dezvoltat magazine proprii.
► Ne axăm pe produse proaspete, de aceea ne limităm livrările la judeţ. Nu vindem în supermarketuri.
► Acest sector este sprijinit puternic afară, cum se întâmplă în Polonia, de unde se importă multe produse. Este o piaţă în care, dacă nu facem noi, vin alţii şi fac. Noi nu facem produse cu termen de garanţie, ci doar produse proaspete. Mizăm pe proximitatea faţă de client, nu avem suprafeţe mari.
Florin Dănoaie, manager, Domeniile Boieru
► Piaţa vinului a devenit foarte competitivă datorită fondurilor europene, care se duc mai ales pe replantare şi echipamente. Inovaţia te ajută să creşti businessul şi să treci peste perioadele dificile, cum a fost pandemia.
► Este un domeniu foarte greu, este nevoie de multe investiţii. O plantaţie de viţă-de-vie nu este deloc ieftină. Pe noi ne-a costat cam 20-25.000 euro, apoi costul terenului, iar în primii 3-4 ani producţia nu există sau este mică. După 20-25 de ani trebuie replantată pentru a avea constanţă şi costuri eficiente. Apoi sunt investiţii în echipamente. Am investit şi în turism, inaugurăm un complex viti-vinicol.
► Avem peste 60 de produse în portofoliu de vin şi alte 20 pe linia modernă, de cocktailuri.
Darius Poptean, manager, Livio Dario
► Compania a fost înfiinţată în 1998 de tatăl meu, iar de cinci ani eu şi fratele meu ne ocupăm de management. Am învăţat totul despre business muncind, urmărind toate departamentele. Am stat printre şoferi, printre manageri, am mers la clienţi.
► Şcoala are scopul ei şi este o etapă necesară, dar experienţa o capeţi muncind şi nu cred că poate fi compensată în vreun fel. Dar mersul la o şcoală de business te ajută să iei decizii mai obiective în afacere. Am văzut asta la partenerii din corporaţii.
► Vrem să diversificăm puţin domeniile de activitate. În viitor vedem o externalizare a businessului de service auto, pentru a beneficia de el şi alţi clienţi.
Alina Ochiş Mateş, sales & marketing manager, Apidava
► Fondatorul Apidava este tatăl meu, prezent încă în companie. În momentul actual gestionăm în familie societăţile Apidava, Api SRL, cu utilaje apicole, şi mai nou compania Bere cu Miere.
► Am dezvoltat linia de produse cosmetice încurajată fiind de tatăl meu, care mi-a spus mereu să diversific această zonă. Mi-a dat ocazia să mă reprofilez.
► Am făcut şi rebrandingul companiei, în Apidava din ApisProd. El a spus mereu că avem nevoie de un nume care să vină cu o poveste. În 2007 am început rebrandingul, cu Brandient, şi ne-a costat 40.000 euro, din care 20.000 euro finanţare BERD.
Florin Ianul, fondator, Modular Plus
► Piaţa de construcţii modulare din Europa a rămas puţin în urmă faţă de SUA sau Asia. Jucătorii s-au tot cumpărat între ei, iar la un moment dat au ajuns să fie 2-3 mari companii, care stăteau pe un munte de active. Cel mai mare pericol pentru ei era inovaţia.
► Acum am văzut companii mari care intră în Europa, din SUA, Japonia, Coreea. În SUA, construcţiile modulare reprezintă 50% din construcţiile de hoteluri de exemplu. Poţi să faci orice, clădiri de birouri, hoteluri, fabrici. Structura este din metal, iar pereţii din prefabricate, montaţi în atelier sau la locaţie.
► Sunt foarte optimist pentru mediul de business local. Am administrat firme şi în alte ţări, cred că media este constantă peste tot. Toţi au şi bune şi rele.
Cristi Taban, director executiv, Dent Estet
► Antreprenorii trebuie să pregătească firma când vor să vândă, să alinieze strategia lor cu cea a partenerului.
► La un moment dat ni s-au aliniat drumurile cu familia Marcu, de la MedLife. Politica lor de creştere s-a potrivit foarte bine cu ce ne doream noi. Atunci aveam doar 7 clinici, toate în Bucureşti. Negocierile au durat 6-7 luni, până la tranzacţia din 2016.
► Vrem să dezvoltăm acum rândul de top management şi de middle management al firmei. Suntem foarte atenţi la oamenii pe care îi aducem, de la recrutare, la integrare şi mentorat. Numărul doi şi trei din managementul clinicilor au început din recepţie. Sunt oameni foarte tineri, proactivi.
Cătălin Mihacea, preşedinte, Asociaţia Sibiu IT
► Suntem pregătiţi să preluăm ceea ce înseamnă mediul de business de la generaţia din urmă. Este important să pregătim tinerii care vin şi de aceea avem şi un pilon de formare. Avem proiecte educaţionale, din 2022, cu elevi şi studenţi. Trebuie să fim atenţi la zona de sustenabilitate, la securitate cibernetică.
► În firma mea, 50% din business este local. Dar văd în piaţă un shift dinspre outsourcing spre susţinerea firmelor locale.
► Vrem să creştem generaţia următoare prin mentorat. Lucrăm cu Universitatea din Sibiu şi invităm antreprenorii să se implice şi să fie mentori pentru aceşti tineri.
Leo Gherghina, consultant specializat pe family business
► Sunt antreprenori care au luat consultaţi, manageri, de la multinaţionale, dar varianta aceasta de cele mai multe ori nu a funcţionat. Pentru că au fost jocuri de putere. Antreprenorii au fost nevoiţi să revină. O altă greşeală este aducerea unui CEO din familie. Trebuie pornit de jos în sus.
► Transferul se poate face şi prin donaţie sau majorare de capital. La noi transferul este încă ieftin. Taxa pe moştenire este 1% în România, faţă de 40% în alte ţări, chiar 80% în unele cazuri. De aceea în alte părţi au apărut consultaţi fiscali care ajută familia să ţină banii în alte ţări.
