♦ Bacăul poate deveni un hub logistic pentru toată Moldova, dar şi pentru viitoarele investiţii care se vor face ♦ Inflaţia scade, probabil o să mai scadă şi în trimestrele care urmează, dar, de exemplu, dacă s-ar stabiliza inflaţia undeva la 3%, este posibil să vedem dobânzi de 5%.
Lipsa forţei de muncă atât calificată, cât şi necalificată, una dintre problemele pregnante la nivelul întregului mediu de afaceri, se regăseşte şi în Bacău, împreună cu lipsa banilor simţită de către unii antreprenori ca o criză în piaţă, dar în acelaşi timp, potenţialul din Bacău este unul foarte mare pe viitor. Datorită poziţionării poate deveni un hub logistic, există potenţial de investiţii, iar reindustrializarea României încă se mai poate face, dar industria alimentară ar trebui să fie unul din vectori. Acestea sunt doar câteva din concluziile la care au ajuns antreprenorii prezenţi la Conferinţa ZF Investiţi în România, care a fost organizată de ZF în parteneriat cu CEC Bank la Bacău.
„Două probleme sunt principale la momentul actual: problema banilor pentru că guvernul absoarbe bani, iar mediul privat este văduvit şi din cauza asta se resimte o criză în piaţă, care va creşte. La anul sunt alegeri, aşa că mai devreme de anul 2025 nu va urca. A doua problemă, cea mai importantă, este cea a oamenilor. Noi nu lucrăm în echipă, nu avem încredere“, a spus Gică Vlasie, acţionar principal al grupului de firme Vasion.
Deşi antreprenorul consideră că lucrurile ar urma să devină şi mai complicate, Bacăul a reprezentat punctul de pornire pentru mulţi antreprenori. Astfel, Bogdan Neacşu, director general, CEC Bank, a explicat că dacă s-ar aduna cifra de afaceri pe care o generează antreprenorii din România, cu originea din Bacău, s-ar strânge circa 25-30% din PIB-ul României.
„Dacă numărăm cifra de afaceri pe care o generează antreprenorii din România, cu originea din Bacău, strângem cam 25-30% din PIB-ul României. La nivel naţional este un context oarecum atipic. Vedem cum economia şi ritmurile de creditare au început să decelereze. Nu neapărat că există informaţii atât de negative în piaţa noastră, cât mai degrabă există o situaţie de incertitudine şi fiecare încearcă să se adapteze sau să anticipeze ce va urma în perioada următoare. Evident că acest context cu războiul din zona Orientului Mijlociu ne pune pe gânduri şi ne pune să ne adresăm foarte multe întrebări“, susţine Bogdan Neacşu.
Şeful CEC Bank a mai adăugat că deşi pe termen scurt nu vor fi repercursiuni, pe termen mediu este posibil să se vadă un impact privind războiul din Orientul Mijlociu. „Probabil că pe termen scurt nu vor fi repercursiuni, dar pe termen mai mediu este posibil să vedem un impact. Nu neapărat că România are legătură cu aceste zone, ci mai degrabă că lumea va suporta un oarecare recul. Aşa cum s-a întâmplat şi în urma războiului izbucnit în Ucraina. Nu suntem direct implicaţi, dar contextul a făcut în aşa fel încât să se schimbe rutele comerciale sau planurile de aprovizionare“, a mai adăugat Bogdan Neacşu.
Pe de altă parte, Grigore Horoi, preşedinte, Agricola Internaţional, a spus în cadrul conferinţei că lucrurile nu sunt deloc simple, dar au fost şi mai complicate de atât.
„Acum 6 ani cred că ne-am stabilit un set de indicatori de la care nu ne abatem, unul dintre ei este creşterea minimă anuală, altul este o rată a profitabilităţii, gradul de expunere la împrumuturi bancare şi tot aşa. Urmărind pas cu pas am reuşit să realizăm progresul pe care ni l-am dorit. Tot legat de faptul că am avut inspiraţia să ne stabilim acel set de indicatori, ne-a făcut să fim mai puternici în depăşirea dificultăţilor aduse de această criză multiplă. Fiind cu un bilanţ mai bine structurat, ne-a fost mai uşor faţă de crizele precedente când bilanţul nu arăta atât de echilibrat“, a mai explicat Grigore Horoi.
În acelaşi timp, Ovidiu Bucătaru, CFO, Agricultorul SRL, consideră că România are o şansă, reindustrializarea ei se poate face, iar industria alimentară ar trebui să fie un vector.
„România are o şansă, reindustrializarea ei se poate face, iar industria alimentară ar trebui să fie un vector. Avem un excedent în ceea ce înseamnă materii prime. Exportăm produse primare din zona agricolă, dacă reuşim să le ţinem aici, procesându-le întreaga comunitate va câştiga. Circa 21% din populaţie este implicată în zona aceasta de agriculură. Cum îi facem să aducă valoare aăugată? Să îi facem IT-işti dintr-odată nu cred că reuşim, dar cu siguranţă îi putem califica, îi putem aduce în proximitatea lor, făcând investiţii, facilităţi de producţie, procesând ceea ce ei la bază fundamental ştiu“, susţine Ovidiu Bucătaru.
Bogdan NeacÅŸu, director general, CEC Bank
► Dacă numărăm cifra de afaceri pe care o generează antreprenorii din România, cu originea din Bacău, strângem cam 25-30% din PIB-ul României.
► La nivel naţional este un context oarecum atipic. Vedem cum economia şi ritmurile de creditare au început să decelereze. Nu neaparat că există informaţii atât de negative în piaţa noastră, cât mai degrabă există o situaţie de incertitudine şi fiecare încearcă să se adapteze sau să anticipeze ce va urma în perioada următoare. Evident că acest context cu războiul din zona Orientului Mijlociu ne pune pe gânduri şi ne pune să ne adresăm foarte multe întrebări.
► Probabil că pe termen scurt nu vor fi repercursiuni, dar pe termen mai mediu este posibil să vedem un impact. Nu neaparat că România are legătură cu aceste zone, ci mai degrabă că lumea va suporta un oarecare recul. Aşa cum s-a întâmplat şi în urma războiului izbucnit în Ucraina. Nu suntem direct implicaţi, dar contextul a făcut în aşa fel încât să se schimbe rutele comerciale sau planurile de aprovizionare.
► Lichidităţi există şi este important ca în acest context să apară şi planuri şi mai degrabă capacitatea investiţională a antreprenorilor astfel încât noi să putem veni cu soluţii de finanţare.
► Cred că sunt câteva segmente cheie care vor trage România mai departe, vorbim de agricultură şi procesare alimentară, construcţii, cu precădere infrastructura mare, logistica şi energia. Este vital ca în jurul acestor segmente România să atragă cât mai multe fonduri europene sau cât mai mulţi bani europeni.
Grigore Horoi, preşedinte, Agricola Internaţional
► Pentru că persoanele interesate, acţionari, salariaţi, finanţatori, au încredere în businessul Agricola sunt condamnat sa fiu optimist.
â–º Lucrurile nu sunt deloc simple, dar au fost ÅŸi mai complicate.
► Banca îşi face serviciile cu oameni din ce în ce mai puţini, mai multe, mai bune, dar cu oameni din ce în ce mai puţini. Aşa probabil va trebui să facem şi noi.
► În ceea ce priveşte viitorul trebuie să facem alegerile potrivite. Probabil că nu o să mai putem avea o Românie industrializată aşa cum a fost făcută ea în alte vremuri.
► Agricola are întâmplător acelaşi parcurs cu parcursul României. Aveam prin anii ‘90 undeva la 40 mil. dolari cifră de afaceri şi ne apropiem de 320-340 mil. euro. Seamănă un pic cu parcursul României ca şi cifre, este o diferenţă de scară.
► Tot legat de faptul că am avut inspiraţia să ne stabilim acel set de indicatori, ne-a făcut să fim mai puternici în depăşirea dificultăţilor aduse de această criză multiplă. Fiind cu un bilanţ mai bine structurat, ne-a fost mai uşor faţă de crizele precedente când bilanţul nu arăta atât de echilibrat.
► La începutul anilor 2000 au fost programe de susţinere a sectorului de procesare a materiilor prime agricole. La programele acestea se calificau companiile mici. Companiile care nu aveau un exerciţiu care să le dea capabilitatea de a gestiona un flux de cash corect, majoritatea s-au supraîndatorat, iar majoritatea nu prea mai există.
Ovidiu Bucătaru, CFO, Agricultorul SRL
► România are o şansă, reindustrializarea ei se poate face, iar industria alimentară ar trebui să fie un vector.
► Astăzi sunt mult mai multe variabile. Ne trebuie constante, vedem variabile în schimbările care apar peste noapte.
► Avem un excedent în ceea ce înseamnă materii prime. Exportăm produse primare din zona agricolă, dacă reuşim să le ţinem aici, procesându-le întreaga comunitate va câştiga.
► 21% din populaţie este implicată în zona aceasta de agricultură. Cum îi facem să aducă valoare adăugată? Să îi facem IT-işti dintr-odată nu cred că reuşim, dar cu siguranţă îi putem califica, îi putem aduce în proximitatea lor, făcând investiţii, facilităţi de producţie, procesând ceea ce ei la bază fundamental ştiu.
► România are şansa celor 82 mld. euro în ciclul acesta bugetar de 2021-2027, chiar dacă este o redistribuire din ciclul anterior 2014-2021 unde sectorul privat avea o componentă mai mare, dar există în medie un 3% din PIB să ne dublăm investiţiile pe care le avem.
Horaţiu Damşa, acţionar, Barleta
► Este uşor să măreşti salariul minim pe economie, dar trebuie să te gândeşti că oare oamenii aceştia care merg cu o marjă foarte mică, pot suporta această creştere salarială? Noi nu putem mări numai salariul minim pe economie pentru că la două sau trei măriri de acest gen o să ajungă la nivel de inginer.
► Noi suntem foarte nemulţumiţi pentru că am încercat să accesăm fonduri europene, iar o parte chiar dacă au fost aprobate, atât de greu au venit aprobările încât pentru implementare nu mai aveai timp să finalizezi proiectul. Faci tot felul de documente către minister îţi răspund după 5-6 luni când termenul de implementare, chiar dacă a fost prelungit, rămâne la acelaşi nivel. În felul acesta se pierd bani europeni pe care nu mai avem posibilitatea să îi accesăm.
► Prin poziţia pe care o avem în centrul Moldovei, cu ajutorul celor care hotărăsc pe unde vor trece autostrăzile în România, Bacăul din punctul acesta de vedere are un atu extraordinar. Ar putea fi un hub logistic pentru toată Moldova, dar şi pentru viitoarele investiţii care se vor face.
Ionuţ Lianu, ofiţer şef management active şi pasive, CEC Bank
► Ce este posibil şi de exemplu în Statele Unite este deja real, observăm că dobânzile rămân deasupra inflaţiei. Noi am avut 10-15 ani de dobânzi sub inflaţie, adică dobânzi real negative. În contextul macroeconomic şi geopolitic este posibil să vedem de fapt o revenire la dobânzi real pozitive, adică dobânzile să rămână peste inflaţie.
► Vedem că SUA se împrumută la dobânzi de 5% şi peste. De asemenea, vedem în Europa dobânzi care au crescut şi sunt în zona de 4%. Dacă privim la scară istorică mai degrabă acesta este nivelul normal al dobânzilor faţă de ce a fost în ultimii 15 ani.
► Inflaţia scade, probabil o să mai scadă şi în trimestrele care urmează, dar, de exemplu, dacă s-ar stabiliza inflaţia undeva la 3%, este posibil să vedem dobânzi de 5%.
► Am atras aceste obligaţiuni la 7,5% pe de altă parte plătim la lei 6,9% pentru depozitul la 12 luni. Se crează un mix de finanţare. Realitatea este că sunt mulţi bani în piaţă pe care în ultimă instanţă poţi să îi ţii la facilitatea de depozit, la 6%. Preţul banilor este cel care este şi este aşa în toată lumea.
Bogdan Alexandrescu, director direcţia agri, CEC Bank 
► Lucrurile au evoluat într-un sens foarte bun în zona de industrie agroalimentară. Au evoluat şi din punct de vedere al sistemului bancar. Anul trecut, soldul creditelor în agricultură a crescut de la 23,5 mld. lei, la 28,5 mld. lei. Undeva aproape de 20% creştere. La final de august era undeva la 31 mld. lei şi o să ajungem undeva la 33 mld. lei.
► În momentul în care a început războiul din Ucraina toţi au trebuit să se adapteze cumva. Dacă în 2021 cheltuiai ca să înfiinţezi un hectar undeva la 2.000-2.500 lei în 2022 cred că te duceai spre 6.000 lei. Acum cred că a mai scăzut un pic, între 4.000-5.000 lei.
► Eu cred că mai este încă timp să mai plouă pentru culturile de toamnă. Dacă mai plouă până în decembrie, o să vină şi iarna încă nu este un an agricol 2023-2024 compromis. Din 5 ani agricoli de cultură mare doi nu sunt foarte buni.
► Toată lumea vorbeşte de produs finit. Într-adevăr suntem unul dintre cei mai mari exportatori de grâu, porumb şi floare din Uniunea Europeană, dar când facem calculele suntem pe minus.
Gică Vlasie, acţionar principal al grupului de firme Vasion
► Două probleme sunt principale la momentul actual: problema banilor pentru că guvernul absoarbe bani, iar mediul privat este văduvit şi din cauza asta se resimte o criză în piaţă, care va creşte. La anul sunt alegeri, aşa că mai devreme de anul 2025 nu va urca. A doua problemă, cea mai importantă, este cea a oamenilor. Noi nu lucrăm în echipă, nu avem încredere.
► Lucrurile sunt grele şi vor fi şi mai grele, probabil că revirimentul va veni în primăvara anului 2025, pe noi ne aşteaptă alegeri. Lucrurile se complică, nu ne mai aşteptăm ca statul să se uite la privaţi. Atât timp cât nu sunt bani în piaţă, poţi să fii sclipitor, briliant, fără bani nu poţi să faci business.
► Problema noastră, a Bacăului, este retenţia forţei de muncă. Bacăul a avut perioada lui de glorie, dar nu te poţi dezvolta doar pe forţe proprii, ai nevoie de o infuzie de capital. În guvernarea PDL, Braşovul a primit 200 miliarde, Clujul a primit câteva sute de miliarde.
