Industria constructiilor a crescut in primul trimestru cu 20%, de peste trei ori mai repede decat intreaga economie.
Mall-urile, casele, vilele, sediile de birouri apar ca ciupercile dupa ploaie in Bucuresti, aratand ca piata creste puternic si repede turata de proiectele private, care lucreaza cu banii pe masa.
Firmele de constructii n-au mai asteptat contractele publice, care oricum nu vor veni prea curand, si au intrat in jocul investitorilor din real estate.
"Real estate-ul si proiectele private au tras piata constructiilor in ultimul an. Pe zona contractelor publice, nu cred c-o sa se intample mare lucru. Piata se va sprijini ca si pana acum pe umerii privatilor. Cresterea se simte nu numai in Bucuresti, ci in toata tara si o simtim si noi. Am fost nevoiti sa prelungim programul de lucru, facem livrari si sambata", spune Mihai Rohan, directorul general al Carpatcement.
Pentru acest an, valoarea lucrarilor de constructii, care anul trecut era estimata la
6 miliarde de euro, se preconizeaza ca va avea o crestere de circa 25%.
Cresterea comenzilor si a afacerilor in sectorul constructiilor nu s-a reflectat atat de puternic si in salarii. O forta de munca, formata din 343.000 de angajati, potrivit statisticii, tine in spate un sector de 7,5% din Produsul Intern Brut al Romaniei.
Muncitorii din constructii sunt printre cei mai prost platiti romani, cu o medie neta lunara de 195 de euro in luna aprilie. Salariul mediu net pe economie se situeaza la 230 de euro.
Declinul fortei de munca in constructii continua dupa crahul din 1989, cand plecarile masive catre alte piete s-au derulat in valuri.
Hidroconstructia, cea mai mare firma de profil de pe piata, a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de peste 160 de milioane de euro, cu peste 30 de milioane de euro fata de anul anterior.
O alta tendinta s-a consolidat anul trecut. Companiile mari internationale de pe piata constructiilor au continuat sa creasca mai repede fata de operatorii interni, pe fondul implicarii in proiectele cu valori mari.
Marii constructori de drumuri si sosele precum francezii de la Colas sau Astaldi (Italia) au contracte publice mari in derulare, firmele romanesti fiind de regula subcontractate in proiectele cu finantare europeana.
Piata imobiliara este de departe piesa - vedeta a Romaniei, valuri de investitori mari care stapanesc miliarde de euro isi cauta fitul in proiecte locale.
De la dezvoltarile de mari dimensiuni, cum este proiectul Baneasa sau Sema Parc, pana la achizitiile de imobile de birouri sau centre comerciale, este o explozie de deal-uri pe piata, ceea ce rotunjeste si afacerile din domenii conexe tranzactiilor - consultanta, sectorul bancar sau avocatura de afaceri.
Randamentele investitiilor imobiliare sunt insa in scadere, apropiindu-se de 8%. Investitorii spun insa ca momentul Romaniei in real estate este inca departe de a fi apus.
Cererea de materiale de constructii se vede si in lanturile de distributie, unele dintre ele devenind tinta unor achizitii.
Pe piata exista deja doua retele cu afaceri de peste 100 de milioane de euro pe an fiecare - Arabesque Galati si grupul Ambient Sibiu.
Ratele de profit atractive si potentialul de crestere pe termen lung au atras puternice investitii din partea jucatorilor strategici.
Francezii de la Saint Gobain au tatonat piata in ultimii ani si au intrat din 2005 in forta. Ei deruleaza un proiect de investitii de peste 100 de milioane de euro la Calarasi, care va remodela intreaga zona, insa au facut si achizitii de mai multe companii de materiale de constructii.
Ultima importanta piesa in arsenalul Saint Gobain din Romania este chiar Rigips Romania, cel mai important jucator de pe piata de gips-carton.
Industria de lacuri si vopsele este una foarte competitiva, iar afacerile din acest sector au atras cateva nume mari din randul fondurilor de investitii - Advent sau Oresa Ventures.
Grupul austriac Lasselberger, care are in portofoliu cei mai importanti producatori de placi ceramice, a avut rezultate contrastante pe cele mai importante doua unitati.
Afacerile Sanex Cluj si profitul s-au redus drastic, in timp ce Lasselsberger Bucuresti a raportat o crestere de 36% in 2005 la cifra de afaceri.
Cele mai mari firme de pe piata constructiilor si a materialelor de constructii sunt insa producatorii de ciment, aflati in portofoliul gigantilor internationali de profil.
Lafarge (Franta), HeidelbergCement (Germania) si Holcim (Elvetia) sunt regii pietelor de ciment, betoane si agregate.
Aceste companii nu sunt doar cele mai mari, ci si cele mai profitabile din acest sector.
Valoarea cumulata a profiturilor raportate de catre cei trei depaseste 120 de milioane de euro in 2005, nivel nu foarte departat de exemplu de intreaga piata de lacuri si vopsele.
Piata termopanului, unul dintre materialele de constructii foarte cautate, creste rapid, chiar daca este foarte fragmentata.
In sectorul polistirenului expandat, cererea mare a facut ca in ultimii doi ani, firmele de profil sa intre intr-o adevarata cursa a fabricilor.
Piata de var este dominata de catre belgienii de la Carmeuse, care acum isi consolideaza achizitiile din anii anteriori. Rata de crestere si aici este de cel putin 10% pe an.
Austriecii de la Wienerberger au facut si ei in ultimii ani achizitii, au derulat si proiecte greenfield. Pe termen mediu, programul de investitii se ridica la circa 100 de milioane de euro, miza lor fiind constructiile noi - segmentul cu cea mai rapida crestere in ansamblul pietei constructiilor.
Producatorii de BCA se numara printre cele mai interesante companii, dovada numarul de investitori care ii curteaza. Simcor Oradea, Elpreco Craiova, Macon Deva sau Celco Constanta au rate bune de profit si rate mari de crestere a afacerilor.
Aici, atat investitorii strategici, cat si fondurile de investitii cauta sa faca achizitii, care le-ar putea aduce pozitionarea pe un sector cotat cu un potential mare de dezvoltare.
Daca in 2005, cel mai mare proiect de infrastructura din Europa - constructia autostrazii Transilvania de catre compania americana Bechtel a stagnat, el va fi reluat din acest an. Atat acesta, cat si alte contracte publice de anvergura este de asteptat sa aduca un plus de sute de milioane de euro intregii piete de profil. adrian.mirsanu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
