Dezvoltatorii spatiilor de birouri din Bucuresti vizeaza in special zonele non-centrale, 64% dintre proiectele lansate pe piata in 2005 fiind situate in astfel de locatii, a declarat la un seminar pe teme imobiliare Mirela Raicu, directorul de marketing al companiei imobiliare Esop.
"Ponderea proiectelor noi lansate pe piata in zonele non-centrale va creste in urmatorii doi ani, ajungand anul viitor la 69%. Tendinta se manifesta datorita costurilor mari din zonele centrale", a afirmat Raicu.
Stocul de spatii de birouri din clasele A si B din Bucuresti va ajunge la 920.000 de metri patrati in 2006, urmand sa creasca in 2007 la 1,2 milioane de metri patrati, potrivit reprezentantului Esop.
Raicu a apreciat ca nivelul chiriilor se va reduce in perioada urmatoare, pe masura ce vor aparea noi proiecte.
"Chiriile vor fi pe un trend descendent, iar calitatea produselor va creste. Locatia va fi principalul criteriu pentru cerere, iar chiria va deveni un criteriu secundar", a spus Raicu. Zonele care se vor dezvolta in perioada urmatoare, potrivit Esop, sunt Barbu Vacarescu, Domenii-Calea Grivita si Grozavesti-Semanatoarea pentru imobile individuale si Dimitrie Pompei, Semanatoarea si Grigore Palade pentru parcuri de afaceri.
Pana in prezent cea mai cautata zona pentru dezvoltari de proiecte de birouri a fost reprezentata de Piata Victoriei si Piata Charles de Gaulle.
Turnul BRD, Europe House (sediul operatorului de telefonie mobila Orange sau al Microsoft Romania), Bucharest Corporate Center (sediul companiei de asigurari Generali), Cascade Offices sau America House sunt printre cele mai mari imobile din zona respectiva.
Si in zona Pietei Charles de Gaulle sunt cateva proiecte de birouri de anvergura, precum Dorobanti 239 (unde se afla sediul Petrom) sau Charles de Gaulle Plaza (care gazduieste sediul Vodafone, HVB Bank si Raiffeisen Bank). Ultimul imobil a fost vandut cu peste 80 de milioane de euro, in cadrul celei mai mari tranzactii de pe piata imobiliara locala de pana in prezent.
Birourile au fost in ultimii ani cel mai activ segment al pietei imobiliare din Capitala. Incheierea in anul 2003 a primelor tranzactii cu imobile de birouri - Opera Center si Europe House, achizitionate de doua fonduri de investitii austriece pentru aproximativ 25 de milioane de euro fiecare - a declansat o perioada de efervescenta.
Chiar daca yield-ul (profitul anual) generat de investitia intr-un proiect de birouri a scazut sub 8% in acest an, randamentele oferite de piata imobiliara locala sunt inca superioare celor din tarile din regiune si ajung sa fie aproape duble fata de Europa de Vest.
In aceste conditii, spun jucatorii din piata imobiliara, investitorii straini au pregatit miliarde de euro pentru a pompa in proiecte imobiliare in Romania.
Lipsa proiectelor i-a determinat insa pe unii dintre investitori sa se implice in cadrul proiectelor imobiliare mult mai devreme, incepand derularea unor parteneriate cu dezvoltatori activi pe piata locala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
