Candidaţii care sunt în căutarea unui loc de muncă îşi “cosmetizează” CV-urile din punct de vedere al naturii joburilor, conţinutul experienţelor profesionale sau chiar durata lor, pentru a fi cât mai potriviţi pentru jobul vizat, a spus Sorin Faur, HR Coordinator al firmei de consultanţă fiscală BDO pentru regiunea Europa de Est şi Balcani.
“La început de carieră, în lipsa unui istoric profesional captivant, tinerii obişnuiesc să înflorească pe marginea proiectelor la care au participat, atunci când îşi dau seama că nu prea au ce scrie în CV”, a explicat Sorin Faur.
Din lipsă de experienţă, adesea tinerii apelează la astfel de metode pentru a atrage atenţia recrutorului asupra CV-ului lor. Un alt exemplu dat de Sorin Faur este atunci când un tânăr participă la un program de internship, iar în funcţie de jobul la care a aplicat, acesta schimbă conţinutul programului, punând accent pe activităţi care să se potrivească cu poziţia vizată.
“Un astfel de program durează în unele cazuri şi câteva săptămâni, iar unii candidaţi prelungesc perioada în CV”, a spus Sorin Faur.
O altă situaţie întâlnită de recrutori este cea în care candidaţii îşi trec în CV funcţii pe care nu le-au deţinut în firma în care au lucrat anterior.
“În proiectele derulate de noi până în prezent am avut două astfel de situaţii, în care candidaţii care aveau experienţă managerială, iar în CV aveau trecute poziţii pe care nu le deţinuseră la angajatorii anteriori”, a menţionat Cristina Postolache, managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Big4HR.
Recrutorii mai spun că o altă situaţie întâlnită este cea în care candidaţii încearcă să îşi acopere “golurile” între joburi prin prelungirea unui job anterior până la începutul celui următor.
“De asemenea, candidaţii mai pot altera denumirea şi conţinutul unor joburi pentru a se potrivi mai bine cu jobul vizat. Ei se bazează pe faptul că denumirile oficiale sunt uneori inflexibile, şi având această justificare, dintr-o încadrare ca economist se pot obţine zeci de variante”, a precizat Sorin Faur.
În opinia sa, pentru un recrutor nu este foarte simplu să descopere astfel de acţiuni ale candidaţilor, aceste detalii fiind descoperite în general pe parcursul interviului, când candidaţii vorbesc în detaliu despre joburile anterioare.
“Mi s-a întâmplat, de exemplu, să vizez câţiva candidaţi pentru o poziţie, mi-am salvat CV-ul, iar apoi după un timp trebuia să mă uit din nou pe el pentru o altă poziţie. Vizând diverse posturi, candidatul îşi schimba CV-ul după caz, dar având în vedere că aveam varianta iniţială, am putut remarca uşor diferenţa”, a explicat Sorin Faur.
Cele mai grave situaţii sunt cele în legătură cu aspecte fundamentale precum încadrarea la anumite companii, studii sau chiar calificări, spun recrutorii.
“Cu cât sunt mai evidente, cu atât sunt mai simplu de dovedit. Cele mai dificil de descoperit sunt cele care au oficial asociate diverse dovezi precum diplome, carte de muncă sau contracte. A minţi în CV este fatal din punct de vedere profesional”, a menţionat Sorin Faur.
Totuşi, în prezent este dificil să minţi în CV, având în vedere că pe reţelele de socializare oricine îşi poate da seama de anumite aspecte pe care le regăseşte în CV.
“Fiind sociale şi publice este greu să treci că lucrezi undeva dacă nu lucrezi acolo sau că încă mai lucrezi dacă nu mai lucrezi. Dar mai ales pe măsură ce intri pe un anumit parcurs profesional, modificarea retroactivă a istoriei profesionale pe reţelele de socializare este aproape imposibilă”, a mai spus Sorin Faur.
De asemenea, el spune că în România au apărut anumite firme care verifică datele unui CV furnizat cu cele disponibile pe internet. “Pentru poziţiile entry-level, costul unui astfel de serviciu se justifică mai puţin, nu că nu merită, dar mulţi angajatori îşi asumă riscul chiar dacă şi-ar dori certitudini absolute”, a spus Sorin Faur.
