Caută doar în titlu
Profesii

Numai 15% din românii care învaţă în străinătate s-ar întoarce acasă

În prezent, în România nu există o instituţie care săcentralizeze numărul de studenţi români care învaţă launiversităţile din străinătate, iar firmele şi ONG-urile careactivează în zona educaţională raportează cifre diferite.

Astfel, dacă oganizaţia Integral Programe Educaţionale arată că 50.000 de studenţi români învaţă în străinătate, reprezentanţiigrupului de ONG-uri Educativa spun că cifra este mult mai mică, deaproape 22.000 de români, bazându-se pe o serie de statisticirealizate la nivel european. Indiferent care este numărul real,cert este că acesta e în creştere.

"Statistic vorbind, numărul studenţilor care pleacă înstrăinătate este din ce în ce mai mare. Aş vrea să cred că pleacăpentru a avea o altă experienţă, pentru a învăţa ceva şi pentru ase întoarce să aplice cunoştinţele dobândite în instituţiile deînvăţământ din străinătate. Din păcate, o mare parte din ei pleacăpentru că îşi doresc să se stabilească acolo. O mare parte dinstudenţii care şi-au început studiile universitare în ţară şiaplică la un master în străinătate aleg să se întoarcă înapoi înţară. Dintre studenţii care încep facultatea în străinătate, foartepuţini se gândesc să revină acasă", a spus Irina Nicoleta Scarlat,vicepreşedinte al departamentului de comunicare şi informare dincadrul LSRS.

Ce îi determină să plece la studii înstrăinătate?

O parte dintre studenţii români au avut acces la o bursă demobilitate Erasmus, iar experienţa dobândită i-a determinat să-şicontinue studiile în afara ţării, în timp ce alţii au ales să plecedin primul an de facultate, întrucât nu au putut beneficia deresursele necesare unei bune pregătiri academice în România.

Marea Britanie şi SUA rămân o atracţie pentru studenţii români,atât pentru limba engleză, cât şi pentru fapul că universităţiledin aceste ţări sunt de ani buni pe primele locuri în topurileinternaţionale.

"Am fost dintotdeauna atras de cercetarea academică şi am avutîncă din liceu contact cu mediul universitar din România pentru cămergeam la tot felul de olimpiade. Apoi am făcut şi un an defacultate în Bucureşti şi am realizat că în prezent suntem încă înurmă cu cercetarea şi pregătirea academică în domeniul ştiinţelor.M-am orientat spre SUA pentru că acolo sunt cele mai multeuniversităţi de calitate şi poţi primi burse integrale", a spusAndrei Anghel, student la Harvard în anul III, cu specializare înbiologie moleculară. El a spus că nu s-a hotărât încă unde îşi vacontinua studiile, însă cert este că nu are de gând să se întoarcăpentru a fi "un cercetător frustrat" în România, ci pentru a deveni"un om de ştiinţă de succes".

Aşteptările salariale ale românilor care învaţă în străinătate -de 1.000 de euro net la întoarcerea în ţară - nu sunt departe decele ale absolvenţilor universităţilor locale. Cel puţin 6.600 destudenţi din universităţile româneşti se aşteaptă la un salariu netde 800 de euro după absolvire, arată rezultatele unui sondaj alinstitutului german de cercetare Trendence.

Unu din trei studenţi în străinătate nu vrea să seîntoarcă în ţară

Pe de altă parte, 35% din respondenţi declară că nu vor să semai întoarcă în ţară, în timp ce 38% dintre ei sunt indecişideoarece nu au un motiv bun de întoarcere, mai arată cercetareaLSRS.

Cu toate acestea, Ciprian Stănescu, absolvent al unui masteratîn domeniul ştiinţelor politice la Universitatea Central-Europeanădin Budapesta, s-a întors în România imediat după terminareamasteratului, în 2007, pentru a încerca să aducă o schimbare înţară.

"Unul dintre visele mele a fost

să-mi ajut ţara să iasă din starea de mediocritate în care seaflă de 20 de ani încoace. Pentru început, am implementat cinciprograme de leadership pentru tineri şi am observat că atunci cândpui oameni de valoare împreună şi când oferi un spaţiu al lor, potsă se schimbe pe ei şi să schimbe în bine lumea în care trăiesc", aspus Stănescu, care intenţionează ca în următorii trei-patru ani săurmeze cursurile unui MBA în SUA, menit să-l ajute la dezvoltareaunor businessuri sociale în România.

Monitorul Partidelor Replica lui Cîţu pentru Orban
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.