Profesii

Elevii români vor să facă liceul în străinătate pentru că în şcolile din România nu sunt lăsaţi să facă practică

Circa 200 de familii au participat în weekend la un târg educaţional din Bucureşti, unde au fost prezente 30 de şcoli din ţări precum Marea Britanie, Austria, Germania sau Canada

Circa 200 de familii au participat în weekend la un târg educaţional din Bucureşti, unde au fost prezente 30 de şcoli din ţări precum Marea Britanie, Austria, Germania sau Canada

Autor: Corina Mirea

08.12.2013, 21:13 3150

Circa 200 de familii au participat în weekend la un târg educaţional din Bucureşti, unde au fost prezente 30 de şcoli din ţări precum Marea Britanie, Austria, Germania sau Canada, în speranţa că vor găsi un liceu potrivit pentru a-şi trimite copiii la studii în străinătate.

Cei mai mulţi dintre elevii de gimnaziu care au venit însoţiţi de părinţi sau bunici şi-ar dori să studieze în Marea Britanie, iar domeniile în care majoritatea vor să aibă o carieră sunt medicină, management şi informatică, potrivit repre­zentanţilor grupului de firme cu activităţi în domeniul educaţiei Integral, organizator al târgului.

„Mi-aş dori să pot să studiez în Marea Britanie la liceu, pentru că vreau să fac medicină şi sunt sigură că aş beneficia de un sistem mult mai performant de învăţare acolo. La şcoala la care sunt fac chimie deja de doi ani şi am avut la clasă un singur experiment până acum, pe care l-a făcut profesoara şi la care nu am avut voie să lucrăm. Pentru a face medicină am nevoie de foarte multă practică în laboratoare de chimie şi biologie şi ştiu că la un liceu privat din Marea Britanie pot face asta“, spune Andreea Mihai, elevă în clasa a opta la un liceu din Capitală.

Pentru a putea intra la liceul privat pe care şi-l doreşte, părinţii ar trebui să plătească un cost al şcolarizării de aproximativ 23.000 de lire sterline pe an (adică aproape 28.000 de euro), bani în care sunt incluse cazarea, masa, transportul, tutorele sau manualele. Însă tinerii pot beneficia de anumite burse, care se acordă pe baza unor testări, astfel că taxa poate scădea şi la 12.000-15.000 de lire pe an.

„Ar fi destul de greu să facem rost de bani, însă suntem hotărâţi să ne asumăm investiţia şi vom face tot posibilul să o putem înscrie la o astfel de şcoală pentru că suntem convinşi că merită efortul“, spune mama Andreei.

Şi Ana, în vârstă de 15 ani, ar vrea să urmeze o carieră în medicină, mai precis în specializări precum nutriţie sau chirurgie, şi crede că înscrierea la un liceu sau la o universitate în străinătate i-ar oferi şanse mai mari de angajare în domeniul pe care şi l-a ales.

„Mi-ar plăcea să plec încă de la liceu şi dacă nu am să reuşesc să fac acest lucru, sigur la universitate am să plec în străinătate. Consider că sistemul medical din Canada, spre exemplu, este mult mai deschis, aş avea mai multe opţiuni de angajare faţă de ceea ce promite sistemul din România, care este destul de conservator din punctul meu de vedere. Sunt conştientă că mi-ar fi greu fără familie, fără confortul de acasă, dar rezultatele de după absolvirea universităţii merită“, spune Ana, care învaţă în prezent la o şcoală privată cu programă britanică din Bucureşti.

Sunt însă şi părinţi care ar opta pentru şcoli private internaţionale din România, cum este Transylvania College (The Cambridge International School in Cluj), prezentă pentru prima dată la târgul educaţional şi care reprezintă o alternativă mai puţin costisitoare, dar similară din punctul de vedere al programei cu cea din Marea Britanie, spre exemplu.

„Aş vrea să urmez un liceu în Londra, în special, însă părinţii mei nu îşi pot permite costurile deocamdată. Aşa că ar fi o variantă bună să mă duc la studii în Cluj şi peste doi ani să mă transfer la o şcoală din Londra, după ce aprofundez limba engleză, şi sunt convinsă că mă pot descurca şi din punctul acesta de vedere“, spune Maria Dumitraşcu, 14 ani, venită la târg cu mama ei. Aceasta spune că ar fi dispusă să facă eforturi pentru a strânge cei 10.000 de euro necesari în fiecare an pentru taxa de şcolarizare în scopul de a-i oferi fiicei sale ceea ce şcoala românească nu poate – abilităţi de comunicare sau o mai bună corelare între competenţele dezvoltate şi cerinţele pieţei muncii.

„În învăţământul românesc există un cerc vicios – profesorii sunt prost plătiţi, deci demotivaţi, iar copiii nu mai sunt interesaţi de şcoală pentru că nu se mai pot baza pe ceea ce le oferă aceasta. Mi-aş dori să văd copii pregătiţi pentru viaţă şi pentru realitatea ei, care să poată să se adapteze foarte repede cerinţelor“, adaugă mama fetei în vârstă de 14 ani.

Anual, 7.000 de elevi şi studenţi români pleacă la studii în străinătate, iar numărul acestora este în creştere, potrivit reprezen­tanţilor Ministerului Educaţiei.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 09.12.2013

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO