Reintroducerea votului electronic în Parlament, recredibilizarea Legislativului, reformarea sistemului de sănătate şi de învăţământ şi sprijinirea companiilor cu capital autohton sunt doar câteva dintre priorităţile noilor deputaţi şi senatori care provin din mediul de business.
Antreprenorul Tudor Benga (fondatorul Okian.ro, o platformă specializată în comercializarea online de cărţi în limba engleză), avocatul Remus Borza (casa de avocatură Borza şi Asociaţii şi firma de insolvenţă Euro Insol SPRL), Dan Barna (consultant în fonduri europene, cofondator al companiei Structural Consulting, Dumitru Mihăilescul (fondatorul distribuitorului de electrocasnice Marelvi din Suceava), Cătălin Drulă (inginerul IT specialist în infrastructură care a condus Asociaţia Pro Infrastructura), Manuel Costescu (fost bancher la JP Morgan) şi jurnalistul Mihai Goţiu sunt câteva exemple de noi parlamentari care au experienţă anterioară în mediul de business. Ce planuri au pentru România în următorii patru ani?
„Primul lucru pe care vreau să îl fac este reintroducerea votului electronic în Camera Deputaţilor. Nu avem nici măcar acea transparenţă prin care oamenii să ştie cum se votează în Parlament, în prezent se votează fie cu bile, fie cu mâna, pentru că nu mai funcţionează sistemul electronic de vot. Toate acţiunile care ţin de transparentizarea statului sunt aspecte care ne interesează foarte tare şi sunt cel mai sus pe lista noastră de priorităţi“, a spus Tudor Benga, deputat de Braşov din partea USR, antreprenorul care a fondat Okian.ro, o platformă specializată în comercializarea online de cărţi în limba engleză.
La rândul său, Remus Borza, un alt deputat de Braşov din partea ALDE, spune că are câteva obiective care ţin de comunitatea braşoveană care l-a ales pentru această funcţie. Astfel, Borza vrea ca Aeroportul Ghimbav să devină operaţional în timpul mandatului său, să se construiască autostrada Comarnic- Braşov şi să se construiască şi un spital regional la Braşov.
„În egală măsură, sunt parlamentar al României şi am şi nişte planuri mai generale. În primul rând, trebuie să punem umărul, indiferent de partidul din care provenim, să reclădim demnitatea şi onoarea instituţiei fundamentale a unei naţiuni: Parlamentul. Trebuie să îl recredibilizăm prin noi înşine, prin fapte şi mai ales prin modul responsabil prin care vom legifera“, a spus Remus Borza, care a devenit cunoscut mai ales după ce a preluat administrarea insolvenţei Hidroelectrica, companie de stat „căpuşată“ de contracte păguboase.
El a mai spus că rolul noului Parlament ales este acela de a genera legi clare, fără ambiguităţi, prin care să definească care sunt atribuţiile, rolul, competenţele şi misiunea fiecărei autorităţi de stat, pentru a nu mai exista „suprapuneri“ sau „imixiuni de competenţe“.
„Au trecut 27 de ani de când am abandonat un sistem etatist şi am trecut la economia de piaţă, dar totuşi marile sisteme publice au rămas nereformate, ineficiente şi mari consumatoare de resurse. Aici mă refer la învăţământ, la sănătate, la infrastructură şi la administraţie. Prioritatea acestui legislativ este de a da acele legi care să permită o modernizare şi o reformă efectivă şi o modernizare a acestor instituţii care să ţină cont de dinamica socială şi economică şi de nevoile societăţii. În rest, sper ca acest legislativ să se comporte ca o echipă, să dea dovadă de coeziune şi să militeze pentru apărarea şi promovarea intereselor naţionale“, a mai spus Borza. El a mai precizat că va milita pentru protejarea şi promovarea capitalului românesc şi a firmelor româneşti.
„Am constatat cu toţii o anumită discriminare între firmele româneşti şi cele străine şi au ajuns firmele româneşti să ceară egalitate de tratament cu firmele străine. Avem nevoie indiscutabil şi de capital străin, dar am ajuns într-o situaţie inadmisibilă în care două treimi din economia românească sunt controlate de multinaţionale, iar 87% din ajutoarele de stat, din banii contribuabililor români, să se ducă către firmele străine“, a mai spus Borza.
El a adăugat că va milita pentru politici prin care firmele româneşti vor fi tratate la fel ca cele străine, pentru că, până la urmă, acestea au dus „greul tranziţiei“ şi au cei mai mulţi salariaţi, în timp ce multinaţionalele au fost mai puţin loiale faţă de statul român, folosind tehnica preţurilor de transfer pentru a-şi externaliza în ţările-mamă profiturile făcute în România.
Pentru Tudor Benga, planurile pentru acest mandat de parlamentar includ multe proiecte pe zona de transparentizare a statului, de la proiecte ce ţin de bugetarea multinauală până la legislaţia electorală, pragul de semnături, finanţarea partidelor, alegerea primarilor în două tururi, deschiderea pieţeei politice etc.
„M-am implicat în politică pentru că dacă nu o facem noi şi lăsăm tot genul vechi de politician să o facă nu o să reuşim să schimbăm mare lucru în ţară. E nevoie de oameni din afara politicii care să se implice, e nevoie de oameni din comunitatea de business care au construit afaceri şi organizaţii în mod corect şi transparent tocmai pentru a schimba modul în care se face politică şi rezultatele pe care le livrează politicul“, a mai spus Tudor Benga.
Dan Barna,
deputat de Sibiu (USR)
Licenţiat în Drept (Universitatea din Bucureşti), este unul dintre cei mai cunoscuţi consultanţi în fonduri europene. A lucrat şi pe proiecte cu finanţări europene din perioada preaderare (Phare), cât şi după aderarea României la Uniunea Europeană. A fondat, alături de Dragoş Jaliu, compania Structural Consulting (www.fonduri-structurale.ro), care oferă servicii de consultanţă şi training în accesarea şi implementarea de proiecte cu finanţare europeană.
Remus Borza,
deputat de Braşov (ALDE)
Avocatul Remus Borza, care a fondat casa de avocatură Borza şi Asociaţii şi care coordonează firma de insolvenţă Euro Insol SPRL, a devenit cunoscut mai ales după ce a preluat administrarea insolvenţei Hidroelectrica, companie de stat „căpuşată” de contracte păguboase. În prezent, după ieşirea din insolvenţă, Hidroelectrica este una dintre cele mai profitabile companii locale. De asemenea, Borza şi-a asumat mandatul de conducere a grupului farmaceutic Polisano din Sibiu, după moartea fondatorului Ilie Vonica.
Dumitru Mihăilescul,
deputat de Suceava (PNL)
Antreprenor din Rădăuţi, el a fondat în urmă cu aproape două decenii distribuitorul de electrocasnice Marelvi din Suceava. Compania sa a avut anul trecut afaceri de 42,8 milioane de euro şi un număr mediu de 87 de angajaţi.
Cătălin Drulă,
deputat de Timiş (USR)
De profesie inginer IT, Cătălin Drulă este specialist în infrastructură, fiind anterior director executiv al Asociaţiei Pro Infrastructură. Înainte de a deveni consilier al premierului Dacian Cioloş (de la începutul acestui an), a lucrat, timp de un an, ca inginer de sisteme la Zipline International.
Tudor Benga,
deputat de Braşov (USR)
A fondat Okian.ro, o platformă specializată în comercializarea online de cărţi în limba engleză şi din 2014 este cofondator al Frisbo, o platformă care oferă servicii operaţionale necesare unui retailer online. În 2015, Okian a avut vânzări de 1,6 milioane de lei.
Manuel Costescu,
deputat pentru diaspora (USR)
Născut în Sibiu şi fost elev al preşedintelui Klaus Iohannis, Manuel Costescu a fost secretar de stat în guvernul Cioloş la Departamentul pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat (InvestRomania), unde a făcut, pentru prima dată, un site şi un ghid de prezentare a României în limba engleză pentru investitorii străini. Locuieşte la Londra şi anterior a fost corporate banker la JP Morgan, unde avea un venit echivalent a 21.000 de euro pe lună.
Mihai Goţiu,
senator de Cluj (USR)
Jurnalistul Mihai Goţiu a fost anterior redactor-şef al publicaţiilor Clujeanul şi Viaţa Clujeanului (cu apariţie săptămânală) şi al cotidianului Ziarul Clujeanului.
