Am fost la un training", "Urmeaza sa fac un training", "M-am intalnit cu trainerul" - sunt cuvinte care au intrat de mult in vocabularul specific pietei muncii. Ce firme recurg la programe de training? Se foloseste mai mult training intern decat extern? De ce si cum isi aleg infomatiile depre furnizor? Raspunsul la aceste intrebari il veti afla citind mai departe.
Un sondaj recent realizat de firma de cercetare Daedalus, la cererea companiei Interact Business Communications (specializata in dezvoltare organizationala), arata ca, de obicei, firmele apeleaza la training intr-una (sau mai multe) din situatiile urmatoare:
- atunci cand se fac angajari noi - in acest moment se organizeaza traininguri obligatorii, fixe, standard;
- atunci cand firma si-a stabilit o alta directie sau cand un angajat este promovat si trebuie sa faca fata unor noi responsabilitati - in acest caz se recurge la traininguri proactive
- dupa realizarea evaluarilor personale - se organizeaza traininguri retroactive.
Sondajul arata ca, de cele mai multe, ori companiile mari, in special multinationale, apeleaza pentru pregatirea angajatilor atat la traininguri interne, cat si la traininguri externe, in timp ce firmele de marime medie se bazeaza exclusiv pe trainingurile externe.
Apelarea la un trainer intern pentru cursuri are la baza politica firmei respective (dictata de compania mama) si lipsa de specializare si de experienta a furnizorilor de training din Romania, pe cand trainingurile externe se fac pentru subiecte mai generale.
Trainingurile interne pot fi tinute, in functie de politica fiecarei companii, de traineri romani angajati permanent in firma, de managerii de pe respectivele domenii (care au urmat in prealabil cursuri de training, de coaching sau de prezentare) sau de traineri specializati pe fiecare domeniu, care vin din alte tari in care compania are sucursale si care lucreaza numai pentru compania respectiva.
Sondajul a mai aratat ca firmele prefera sa organizeze (si) traininguri interne deoarece:
- politica firmei este dictata de firma mama, caz in care angajatii nu pot apela la traininguri externe decat in situatia in care compania nu poate organiza astfel de traininguri cu trainerii interni.
- firmele care ofera cursuri de training din Romania nu sunt destul de specializate pe fiecare domeniu (referitor la tipul de produse sau de servicii) si nu pot oferi informatii tehnice si personalizate pe domeniul respectiv;
- Pentru cursurile repetitive, care trebuie organizate regulat pentru noii angajati, acestea sunt preferate deoarece este necesara o calitate si cantitate constanta a informatiilor furnizate si, de obicei, aceste cursuri necesita informatii specializate;
- Multinationalele din Romania, avand acces la informatii de la alte sucursale si de la firma mama, evolueaza mult mai repede decat companiile de training de pe piata romaneasca, acestea din urma nereusind sa ofere informatii de actualitate.
In ceea ce priveste trainingurile externe acestea se utilizeaza in special
pentru subiecte mai generale, care nu sunt sau sunt in mica masura influentate de domeniul in care activeaza firma: soft skills, contabilitate, financiar etc, sau pentru cursuri de un nivel foarte avansat (pentru middle sau top management) care nu ar putea fi tinute de nici un angajat din interiorul companiei.
In opinia repondentilor, unul dintre cel mai important avantaj al trainingului extern este acela ca trainerii pot veni cu idei noi, cu abordari noi.
Planul de training
In cele mai multe companii multinationale planul de training si bugetul corespunzator sunt stabilite anual. Planul de training contine principalele programe (sau cel putin directiile, in linii mari) care se vor desfasura pe durata anului respectiv, programe identificate in urma analizei nevoilor angajatilor - analiza realizata de catre departamentul de resurse umane, in colaborare cu sefii de departamente (care au discutat in prealabil cu fiecare angajat in parte).
Initiativa in ceea ce priveste nevoia de un tip de training poate veni atat din partea angajatului, cat si din partea superiorului ierarhic (cel mai des are loc o discutie intre cei doi) sau din partea departamentului de resurse umane (respectiv din partea responsabilului cu trainingul in companie, daca exista).
Influentatorii in procesul de alegere a trainingurilor care urmeaza a fi facute si a firmelor furnizoare sunt, in functie de tipul de organizare din companie: departamentul de resurse umane, responsabilul cu trainingul (daca exista), sefii de departamente.
Decizia finala este luata aproape intotdeauna de o persoana din top management, care aproba si bugetul de training.
Surse de informare
In momentul care se ia hotararea apelarii la un furnizor pentru cursurile de training, majoritatea companiilor isi indreapta atentia spre firmele care au facut deja prezentari in prealabil, fara un motiv anume. De asemenea, cunostintele, prietenii sau colegii de breasla sunt o sursa foarte importanta de informatii, pentru ca ofera cea mai mare garantie pentru calitatea serviciilor furnizate. Alte surse de informare: Internet, surse interne (un coleg a urmat anumite cursuri la firma X), seminarii organizate de firme de training, materiale primite prin posta sau emailuri de prezentare de la firme de training
Criterii de selectie
Cel mai important criteriu dupa care se ghideaza cea mai mare parte a firmelor intervievate il reprezinta calitatile trainerului. Dimensiunea furnizorului de training nu reprezinta un criteriu esential pentru selectie. Si asta pentru ca o firma mare are experienta bogata si know-how, insa este mai rigida in ceea ce priveste adaptarea produselor la specificul firmei - client.
Criteriile dupa care se orienteaza de obicei firmele care cauta un furnizor de training se refera de obicei la aceleasi aspecte:
- Calitatile trainerilor - experienta in predarea cursului respectiv, cat si experienta practica in domeniul respectiv. Sunt companii care prefera sa apeleze la firme de training care aduc traineri straini sau aduc "guest speakeri", pentru ca acestia au mult mai multa experienta in domenii specializate, aceasta experienta neputand fi egalata nici chiar de firmele care aduc know-how din afara prin intermediul licentelor.
- Vechimea/ experienta firmei pe piata - corelata cu experienta trainerilor si cu referintele pe care le-ar putea obtine clientul;
- Renumele/ recomandari de la companii;
- Raport cantitate-calitate-pret;
- Seriozitatea firmelor de training - isi respecta promisiunile - materialele de la curs coincid cu cele prezentate la intalnirea preliminara, se respecta datele de incepere si desfasurare a cursurilor.
Unele companii foarte mari prefera sa selecteze firma furnizoare de training prin organizarea unei licitatii la care sunt invitate pana la 7 - 8 firme de training.
"Se observa o crestere clara a constientizarii nevoii de training si a importantei pe care resursa umana o are in succesul sau, de ce nu, in insuccesul unei companii. Este adevarat ca trendul pietei este dat in continuare de firmele multinationale care au si o parte din instrumentarul de analiza si evaluare a nevoii de training, dar, ceea ce este imbucurator, este faptul ca firmele romanesti incep sa isi puna tot mai des problema achizitionarii unor programe de training eficiente", a declarat Ionut Datcu, directorul de marketing al companiei Interact Business Communications.
El spune ca aceasta tendinta nu trebuie scoasa din procesul de pregatire al integrarii in UE, care va face ca mediul de afaceri din Romania sa devina mult mai concurential decat in acest moment, iar factorul uman va avea un rol esential. "Credem cu convingere ca piata de training este intr-un proces accelerat de recuperare a decalajului fata de pietele UE si va avea o crestere substantiala in urmatorii ani, atat cantitativ, cat si calitativ", a mai spus el.
In ceea ce priveste cerintele pietei, Datcu sustine ca pricipalele linii de dezvoltare sunt acelea care eficientizeaza relatia cu clientii, cele care vin sa sustina competentele de management. "Astfel, cursurile pentru management (coaching, leadership, delegare, managementul pe obiective) devin tot mai importante in contextul constientizarii impactului urias pe care managerii il au in motivarea si coordonarea activitatilor companiilor. Alte cursuri cu o rata crescuta de cerere pe piata sunt cele de comunicare (structurare, scrisa, verbala, efienta in comunicare), cele in general denumite de <vanzari> (managementul conturilor cheie, customer care, abilitati si tehnici de negociere) si cele care presupun cresterea vizibila a eficientei unor activitati complexe (time management, project management, managementul performantei). Devin din ce in ce mai cerute cursuri mai specializate, cum ar fi: marketing, logistica, merchandising", a mai spus directorul de marketing al Interact Business Communications.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
