Arhitectii si informaticienii nu doresc sa lucreze in sectorul public, preferand salariile mult mai mari oferite
de companiile private.
Multe administratii publice locale sufera din cauza lipsei de profesionisti, numarul de posturi vacante ridicandu-se la 10% din totalul posturilor existente. Cele mai afectate domenii sunt informatica, arhitectura, protectia copilului si medicina, unde numarul locurilor libere depaseste cu mult procentul de 10%.
Anul trecut au iesit din acest sector 6.384 de functionari, dintre care aproape 2.000 prin acordul comun al ambelor parti.
"Lipsa specialistilor afecteaza grav functionarea institutiilor publice", declara presedintele Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (ANFP), Jozsef Birtalan.
In judete precum Satu Mare, numarul total de posturi vacante este, pe ansamblu, aproape de jumatate din numarul total.
Procentul posturilor vacante ajunge insa la 90% in arhitectura, in cadrul serviciului de sistematizare si in cadrul departamentului de disciplina in constructii.
In ciuda concursurilor care s-au organizat pentru ocuparea acestor posturi, ele au ramas libere de aproximativ doi ani. Printre cele mai grave consecinte ale deficientei de personal se numara imposibilitatea de a urmari desfasurarea constructiilor din zona, precum si incapacitatea de a elibera la timp autorizatiile de constructie, considera Florin Gazdac, presedintele sindicatelor in cadrul primariei din Satu Mare. In cazul functiilor publice obisnuite procentajul de neocupare este mult mai mic, sub 35%, si nu afecteaza la fel de mult functionarea de ansamblu a institutiei.
Motivul principal pentru existenta unui numar atat de mare de posturi publice vacante este concurenta cu sectorul privat.
"Si-au facut vechime aici si apoi au plecat la firmele private", explica Gazdac. Sectorul privat este preferat de profesionisti pentru ca salariile sunt mai mari si conditiile de munca mai bune.
Salariile in administratie au crescut anul trecut cu 31%, iar la inceputul acestui an cu inca 6%, dar functionarii publici nu sunt inca multumiti. Un arhitect-sef castiga in jur de 450 de euro, iar un inginer intre 280 de euro si 300 de euro, in acelasi timp, in sectorul privat, un arhitect poate castiga pana la 850 de euro net, la fel si inginerii cu experienta.
Salariile sunt destul de mici si pentru functionarii publici debutanti. De exemplu, salariul de baza pentru un functionar public in functie de executie, la un nivel debutant, este de 117 euro, iar salariul de baza pentru un consilier juridic care este la inceputul carierei este de 135 de euro. Ei insa vor putea castiga mai mult la salarii in functie de clasa din care vor face parte, care are in vedere studiile superioare sau medii, si in functie de treapta pe care o vor ocupa, asistent, debutant sau superior. Totodata, sporurile si indemnizatiile pot adauga o suma considerabila la salariul de baza. Sporul de confidentialitate este de 15%, la fel si cel pentru titlu stiintific, iar munca in timpul noptii este recompensata cu 25% din salariul de baza. Functionarii publici din cadrul Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, precum si cei din cadrul Autoritatii Nationale Sanitar-Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, care vor participa efectiv la campaniile de prevenire si combatere a zoonozelor grave, vor primi un spor de 50% care se va adauga la salariul de baza.
Pentru atragerea personalului calificat, ANFP urmareste ca, incepand cu 2007, sa le dea posibilitatea functionarilor publici sa avanseze in trepte de salarizare si de clasa, in limita locurilor disponibile si a indeplinirii unor conditii precum obtinerea unui calificativ bun la evaluarea anuala, doi ani la rand.
Birtalan a recunoscut ca salariile mai mari din sectorul privat pot constitui o problema. In acest sens a fost demarat un studiu comparativ al salariilor din cele doua sectoare, insa nivelarea lor nu se va produce in scurt timp. Lipsa resurselor ramane o problema serioasa, care devine si mai grava atunci cand vorbim de posturi vacante, nu de secretare, ci de specialisti.
O solutie ar fi diferentierea birocratilor de specialisti, mai ales in privinta planului de salarizare. Ordonanta nr. 2/2006 se bazeaza insa pe principiul uniformizarii, iar informaticienii si cei care lucreaza in domeniul constructiilor nu sunt tratati diferit fata de restul birocratilor.
"Profesionalismul si eficienta nu tin de noi. Avem nevoie de resursele corespunzatoare pentru a atrage profesionisti", a afirmat presedintele ANFP.
La sfarsitul anului trecut, in administratia publica lucrau aproximativ 101.000 de functionari, fata de 94.576 la finele anului 2004.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
