”Am admis sesizarea care se referă la Ordonanţa 68/2015, legea de aprobare, textul prin care se acordau 23 de clase de salarizare în plus salariaţilor din Ministerul Transporturilor, aşa cum Guvernul l-a şi criticat, şi noi am considerat că este neconstituţional deoarece creează discriminări în raport cu celelalte categorii de funcţionari aflaţi în aceeaşi situaţie. Am considerat că s-a încălcat articolul 16 din Constituţie cu privire la egalitatea în drepturi”, a declarat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei.
Dispoziţiile legii privind aprobarea OUG 68/2015, declarate neconstituţionale, au fost atacate la CCR de către Guvern pe 11 iulie. Amendamentul contestat propune majorarea salariilor de bază ale personalului din cadrul Ministerului Transporturilor cu 23 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută, respectiv o majorare salarială de 57,5%, începând cu 1 septembrie 2016. Legea fusese adoptată de Parlament pe 28 iunie 2016.
''Acordarea unei majorări salariale suplimentare doar pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Transporturilor are caracter discriminatoriu şi va duce la inechităţi între personalul din aparatul propriu al ministerelor. Prin aplicarea cumulată a prevederilor ordonanţei cu amendamentul adoptat de Parlament, personalul din Ministerul Transporturilor ar urma să beneficieze de o creştere salarială de peste 150%, comparativ cu luna septembrie 2015. Măsura propusă generează presiuni financiare suplimentare asupra cheltuielilor bugetului general consolidat de circa 3,4 milioane de lei, pentru anul 2016 şi 13,6 milioane de lei, pentru 2017'', şi-a motivat Executivul sesizarea de neconstituţionalitate.
Pe de altă parte, judecătorii CCR au respins o altă sesizare a Guvernului, care prevede, printre altele, acordarea către personalul bugetar care posedă titlu ştiinţific de doctor a unui spor de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care a obţinut titlul ştiinţific respectiv.
O altă modificare contestată la CCR prevede o majorare de 10% a salariului pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, în cazul în care, fie sunt structuri nou înfiinţate, fie contractul colectiv de muncă a expirat.
Ambele prevederi, aduse prin amendamente legii cadru 284/2010 privind salarizarea unitară, au fost declarate constituţionale.
În schimb, CCR a amânat pentru 11 octombrie alte două sesizări ale Guvernului, dar şi dezincriminarea conflictului de interese.
Una dintre cele două sesizări ale Guvernului amânate vizează legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege vizează reglementarea acordării, pentru personalul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (A.N.F.P.), inclusiv demnitarii, a unui spor pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică de 50%, aplicat salariului de bază lunar, care face parte din acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază.
Cea de-a doua sesizare a Guvernului amânată de CCR se referă la modificările aduse la două legi, 95/2006 şi 263/2004, modificări care permiteau Ministerului Sănătăţii şi instituţiilor cu reţea sanitară să acorde personalului medical stimulente lunare în limita a două salarii brute pe ţară.
Şi legea care prevede că aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese a fost amânată, pentru a doua oară de CCR, pentru 11 octombrie.
”Am amânat pe 11 octombrie această cauză întrucât a fost nevoie de aprofundarea studierii dosarului şi lămuririi unor aspecte care s-au ridicat în timpul dezbaterilor. N-am cerut date suplimentare, noi facem cercetări suplimentare cu privire la aspectele care s-au ridicat”, a motivat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, această decizie.
