Profesii

Business Magazin. Cum arată portretul unui lider care se confruntă cu permacriza, adică o perioadă în care trebuie să supravieţuim, să luptăm cu propriile frici şi îndoieli, în care crizele lovesc în dreapta şi în stânga

Autor: Ramona Cornea

12.03.2023, 17:31 191

Ultimii ani au venit cu o trecere bruscă la munca la distanţă, incertitudine economică şi schimbări politice. În 2023 incertitudinea continuă, apar noi riscuri, iar acum, mai mult ca oricând, liderii trebuie să se adapteze şi să depăşească provocările ce vin pentru a rămâne competitivi şi pentru a se asigura că organizaţiile lor rămân pe piaţă. De ce au nevoie ca să facă faţă?

Anul trecut a fost un an dificil pentru angajaţi şi companii, cu o economie încă fragilă din cauza pandemiei şi cu un război la graniţă care a venit cu multe consecinţe: o rată a inflaţiei în creştere continuă, lanţuri de aprovizionare întrerupte şi frânarea planurilor de dezvoltare din partea multor jucători importanţi. La început de 2023, lumea se aşteaptă din nou la schimbare. Astfel, liderii au nevoie de noi moduri de abordare a riscului pentru a putea ţine piept cu adevărat schimbărilor şi provocărilor economice ce vor veni. „Acestea sunt timpuri când se nasc lideri, se formează şi se consolidează caractere. Ce nu te omoară te face mai puternic. Permacriza, adică perioada de criza permanentizată din care parcă nu mai ieşim, ne învaţă pe toţi să supravieţuim, să ne luptăm cu propriile frici şi îndoieli, cu nesiguranţa, cu incertitudinea şi lipsa de control. Din aceste motive, leadershipul a crescut foarte mult în ultimii ani, s-a văzut că este un deficit de lideri şi oameni de decizie. Leadershipul a devenit mai practic şi mai pragmatic, nu doar top-down dar şi bottom-up, de jos în sus”, afirmă Sorin Faur, fondator al companiei de recrutare şi consultanţă în resurse umane Academia de HR.

El este de părere că liderii au realizat că problemele sunt prea mari şi prea multe pentru a mai fi rezolvate de liderul „erou singuratic” în rolul de salvator. Asta înseamnă că leadership-ul a devenit odată în plus mai deschis, mai empatic şi mai colaborativ. „Nimeni nu mai deţine adevărul absolut, soluţia magică este un efort de grup. O calitate mereu prezentă, odată în plus accentuată şi după pandemie, a devenit capacitatea de a asculta.” Dacă o organizaţie iese din criză cu succes sau nu depinde, în mare măsură, de acţiunile liderilor săi. Liderii eficienţi trebuie să ia decizii corecte rapid, deseori pe baza unui set limitat de informaţii disponibile, în condiţii de schimbare bruscă şi de predictibilitate scăzută, afirmă Mădălina Bălan, managing partner în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Hart Consulting.

„Liderii buni trebuie să ţină angajaţii pe direcţia potrivită, iar organizaţiile cu cei mai buni lideri sunt cele care ajung în top după ce trece criza, cu calm, asumându-şi responsabilitatea pentru acţiuni şi cu încredere în abilităţile proprii de a lua decizii critice. Cele două trăsături de personalitate asociate cu acest mod de a acţiona sunt echilibrul emoţional şi ambiţia. Într-o situaţie de criză, oamenii reacţionează în funcţie de liderul lor. Dacă liderul este calm şi stabileşte un plan, oamenii vor rămâne calmi şi ordinea va fi menţinută. Dacă liderul se panichează şi nu are încredere în acţiunile întreprinse, atunci oamenii se vor panica şi starea de haos este aproape asigurată”, explică ea.

Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO