Cu gândul la gloria turistică de altădată, antreprenorul brăilean Vasile Dogărescu şi-a propus să pună din nou pe harta europeană a staţiunilor balneoclimaterice Lacul Sărat. A investit peste 20 de milioane de euro într-un proiect ce cuprinde cabinete medicale, camere de cazare şi facilităţi recreative, ce vor genera venituri de 3 milioane de euro după doar doi ani de funcţionare. Ambiţiile antreprenorului care are în portofoliu şi un lanţ de benzinării, cât şi afaceri în agricultură, nu se opresc însă aici.
Vasile Dogărescu face parte din generaţia antreprenorilor români care au intrat în afaceri în 1990: a început atunci să vândă produse alimentare, după care a deschis prima brutărie, apoi şi pe cea de-a doua. De la brutărie a apărut necesitatea materiei prime, astfel că în anul 1996 a început şi să cultive teren agricol pentru cele două brutării şi mori dezvoltate. În anul 1997, a început un nou business, respectiv o reţea de distribuţie pe plan local a carburanţilor. „Astăzi avem două linii de business separate, una pentru distribuţia de carburant şi cealaltă pentru lucrarea terenului agricol.”
Investiţia în turism a început-o însă în 2022: „Motivaţia a venit din faptul că fiind brăilean cunosc valoarea Lacului Sărat şi am vrut să investim, să fim un business diferit, să investim în sănătatea oamenilor. Lacu Sărat a avut o istorie foarte frumoasă – este printre primele staţiuni care au fost înfiinţate, odată cu Govora şi Călimăneşti. Începând cu anul 1879, a fost o staţiune care a avut un renume destul de bun până la Revoluţie, iar din 1990 a intrat într-un picaj”.
Antreprenorul brăilean şi-a propus astfel să revigoreze zona – iar după un an de zile de concept, proiectare, în 2018 a început implementarea proiectului său de suflet, a cărui construcţie s-a desfăşurat şi în condiţii „pandemice”: „A fost şi bine, şi rău - bine fiindcă că ne-am dat seama că am fost vizionari cu conceptul nostru de business. Odată cu pandemia ne-am dat seama că am fost vizionari. Ştim cu toţii că pandemia ne-a resetat într-un fel şi oamenii se gândesc mai mult la sănătatea lor individuală şi asta ne-a bucurat. Pe de altă parte, au existat întârzieri în partea de construcţii. Contractele erau însă derulare, fără posibilitatea de upgrade la valori şi atunci impactul financiar nu a fost semnificativ”.
