In zona devaforizata atei, judetul Bihor, se fac ultimele pregatiri pentru pornirea productiei la o noua fabrica de biscuiti. Aici, societatea Hay 2000, membra a concernului Alka, va produce de la inceputul lui iunie circa 200 de tone de biscuiti lunar, urmand ca in timp, productia sa creasca la 500 de tone lunar.
Pentru construirea fabricii si utilaje, compania a investit 2,8 milioane de dolari. Alka mai pregateste o investitie de 15 milioane de marci pentru o fabrica tot intr-o zona devaforizata, dar din judetul Prahova.
Constructia fabricii de biscuitI de la atei a inceput la sfarsitul lunii februarie, au fost aduse echipamentele si utilajele, iar in acest moment se fac ultimele teste.
"In prima faza vom produce biscuiti de trei calitati si covrigei cu ciocolata, o specialitate noua pentru consumatorii din Romania. Productia lunara initiala va fi de 200 de tone de biscuiti si intentionam ca treptat sa ajungem la o productie de 500 de tone/luna", a declarat Heinerich Krenzia, presedintele companiei Alka, un roman plecat din tara acum 50 de ani.
In planul de afaceri al firmei este prevazut faptul ca pentru investitia de la atei, declarata zona defavorizata in martie 1999, vor fi disponibili 10 milioane de marci, care vor fi investiti treptat pentru marirea productiei si pentru diversificarea gamei de produse.
"Avem in plan sa deschidem anul viitor o alta fabrica profilata pe industria alimentara. Aceasta va fi construita tot intr-o zona defavorizata, in localitatea prahoveana Filipestii de Padure.
Investitia de aici se va ridica la circa 15 milioane de marci, dar in acest proiect suntem parteneri cu un concern german", a spus Heinerich Krenzia, fara sa dezvaluie identitatea partenerului. In plus, compania intentioneaza ca anul acesta sa extinda capacitatea de productie a fabricii pe care o are deja in Bucuresti.
Alka a investit in cei sase ani de cand este pe piata romaneasca circa 12 milioane de dolari. In acest moment, societatea are pe piata peste 60 de produse alimentare, printre care se numara cafeaua Mocca, napolitanele Alka Wafers si gama Nutline (alune, seminte de floarea soarelui si dovleac, fistic si migdale). Toate acestea ies din fabrica de la Bucuresti, dar "continutul" vine din import.
Romanii rontaie dupa buget
Planul general de investitii al companiei Alka pentru anul in curs si pentru anul viitor prevede un ritm anual de peste 10 milioane de dolari.
Pentru 2002, numai pentru instalatiile de la Filipestii de Padure sunt necesari peste sase milioane de marci, a declarat pentru Ziarul Financiar presedintele Alka. In plus, numarul de locuri de munca se va dubla, intr-un an, de la 300 la 600, daca investitiile se vor desfasura conform programului.
"Marea nenorocire pe aceasta piata cu 23 de milioane de consumatori este ca are peste cinci milioane de pensionari care cu greu isi pot permite sa cumpere alimente care nu sunt de stricta necesitate. Consumul scade mereu, dar noi suntem optimisti", sustine Krenzia.
Desi oficialii companiei nu au nominalizat care le sunt competitorii pe segmentul biscuitilor, ei sustin ca: "Pe aceasta piata este loc pentru toata lumea. Noi vrem sa facem niste produse care sa fie competitive ca pret si calitate. Pentru biscuiti, competitorii nostri sunt producatorii romani si turci".
Reprezentantii companiei Berceni, unul dintre jucatorii de pe aceasta piata biscuitilor, sustin ca in Romania exista trei categorii de competitori. Una dintre acestea este reprezentata de fostele intreprinderi de stat, ca Demopan Braila, Pangran Iasi, Extrapan Ploiesti.
O alta categorie este reprezentata de companii romanesti cu investitori turci, ca Bifa Arslan, Rostar, Romdil si Rombis-Bisrom. Cea de-a treia categorie este cea a produselor din import ca Ulker, Danone, Poult, Continental si McVitties.
La seminte nu sunt studii de piata
In ultimele sase luni, compania Alka a dezvoltat reteaua de distributie care, dupa spusele reprezentantilor companiei, a crescut de doua - trei ori. In acest moment parcul propriu de masini are peste 60 de vehicule, ultima achizitie fiind doua tiruri Volvo de 20 de tone, pregatite frigorific.
Pentru marii clienti (retelele de magazine) si Bucuresti, distributia este realizata de reteaua proprie, iar pentru restul tarii Alka lucreaza si cu distribuitori locali, sustin oficialii companiei.
"Piata se misca foarte greu. Platile sunt intarziate - noi acordam credite de pana la 30 de zile clientilor nostri. Suntem in viata pentru ca nu lucram cu imprumuturi de la banci", afirma Kenzia.
Prin strategia de dezvoltare a distributiei, compania spera sa creasca vanzarile. "La seminte nu exista studii de piata, dar la cafea, conform unor studii realizate recent, cota de piata este de 5%, procent in crestere", a adaugat presedintele Alka. Pe piata romaneasca a cafelei mai sunt prezente si firmele Elita si Kraft Foods, care a achizitionat recent marca Nova Brasilia.
Fisticul din Iran, "bostanul" din America
Tehnologia, de ultima ora, utilizata de Alka este importata, ca si materiile prime. "Nu pot spune ca exista o tara anume de unde ne procuram materiile prime, dar sunt anumite zone pentru diverse produse. De exemplu, fisticul il aducem din Iran, semintele din America, iar cafeaua din marile tari cu traditie in acest domeniu", precizeaza Kenzia.
Heinerich Kenzia, proprietarul companiei Alka, este nascut in Romania, si plecat de aici in urma cu 50 de ani. El s-a intors in Romania acum sapte ani. Timp de un an a prospectat piata si a observat ca in domeniul alimentar ar putea cladi o afacere pe termen lung.
Heinrich Krenzia este si presedinte al Ascociatiei Nationale a Producatorilor si Importatorilor de Cafea. In aceasta calitate, el a facut o serie de demersuri catre autoritati in vederea regularizarii functionarii pietei cafelei din Romania si in special pentru reducerea accizelor la cafeaua verde, care in prezent sunt aproape egale cu cele pentru cafeaua prajita, fapt ce defavorizeaza producatorii locali si incurajeaza contrabanda.
In 2000, cifra de afaceri a companiei a depasit 12 milioane de dolari, dar rezultatele financiare pentru anul 1999 si prima parte a acestui an nu au fost dezvaluite.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
