Capitalismul a avut la nivel psihic doua efecte in Romania: a adus stres pentru cei care s-au apucat sa faca bani si depresii pentru neadaptatii tranzitiei. Indiferent de unghiul abordarii problemei, cifrele vorbesc de la sine: piata romaneasca a medicamentelor pentru tulburari psihice s-a triplat in ultimii opt ani, ajungand la 36,08 milioane dolari.
Consumul a crescut cu circa 50% numai in ultimii trei ani iar ritmul de crestere nu da semne de oboseala, in conditiile in care cererea este inca foarte putin acoperita.
La ascensiunea pietei au contribuit, spun reprezentantii companiilor de medicamente si ai corpului medical, atat cresterea numarului de bolvani (urmare a conditiilor de trai si stresului) cat si un timid inceput schimbare a mentalitatii societatii romanesti fata de aceasta categorie de boli. De asemenea, in Romania, ca si pe piata mondiala, au patruns in ultimii ani medicamente de ultima generatie, care au crescut eficienta, dar si costul tratamentului.
"Piata a crescut mult in valoare atat datorita cresterii numarului de bolnavi cat si a descoperirii de molecule noi, care sunt incomparabile ca eficacitate cu cele vechi. Pe de alta parte, piata este inca la un nivel scazut daca se iau in considerare nevoile reale: in cazul schizofreniei, de exemplu, din 200.000 de bolnavi (cat se estimeaza ca exista in Romania), numai 50.000 sunt in evidenta. Pentru depresii, proportia este aceeasi, in principal datorita atitudinii societatii romanesti fata de astfel de boli. Piata din Ungaria, de exemplu, este de peste 100 de milioane de dolari, la o populatie pe jumatatea celei din Romania", spune Ovidiu Popescu, director de corporate affairs pentru Romania al grupului american Lilly, principalul competitor pe piata romaneasca de profil.
Conform datelor de piata, bolile psihice care absorb cei mai multi bani in Romania sunt schizofrenia, pentru care s-au cheltuit anul trecut circa 15 milioane de dolari, si depresia, cu 8 milioane de dolari.
"Numarul depresiilor creste constant dar nu numai acest lucru contribuie la cresterea cheltuielilor de pe piata. Doi factori importanti sunt de asemenea aparitia in ultimii 3 - 5 ani a unor produse foarte eficiente dar si foarte scumpe si schimbarea treptata a atitudinii populatiei fata de astfel de boli, care a dus la cresterea numarului de diagnostice", afirma doctorul Florin Tudose, seful Sectiei de psihiatrie a Spitalului Universitar de Urgenta din Bucuresti.
La nivel international, datorita cresterii puternice a incidentei bolilor psihice in ultimii zece ani, majoritatea grupurilor mari (Pfizer, Lilly, GlaxoSmithKline, Johnson&Johnson) au inceput sa aloce fonduri din ce in ce mai mari pentru activitatile de cercetare in domeniu. Astfel, pe piata mondiala au aparut molecule care au intrat imediat in topul celor mai vandute medicamente la nivel international.
Cum activitatile de cercetare ale producatorilor romani aproape ca nu au existat (descoperirea unei molecule noi necesita costuri de peste 500 milioane dolari) in acest domeniu, medicamentele grupurilor internationale fac legea si pe piata romaneasca.
Cele mai bine vandute medicamente pentru boli psihice din Romania sunt Zyprexa (schizofrenie), detinut de Lilly, si Rispolept (antidepresiv), detinut tot de o companie americana - Johnson&Johnson.
Astfel, Lilly este liderul pietei romanesti de profil, cu o cota de piata de 18,2%, locul doi apartine Johnson & Johnson, cu o cota de 9,3% iar pe locul trei se afla Pfizer (liderul pietei mondiale a medicamentelor), cu 7,7%. Pfizer are in portofoliu unul din cele mai bine vandute antidepresive la nivel mondial - Zoloft.
Si Regis Lhomme, contry manager al Pfizer pentru Romania, considera ca, in ciuda cresterii, nevoia de tratament la nivelul bolilor psihice este inca foarte slab acoperita.
"In viitorul apropiat, Romania trebuie sa aloce pentru sanatate un procent din PIB similar cu tarile din Europa Centrala si de Est. Atunci, accesul la tratamente eficiente va fi mai usor pentru pacienti. In domeniul psihiatriei mai ales, tratamentul eficient aduce beneficii imediate sistemului.
De exemplu, tratarea schizofreniei in Suedia necesita doar cinci zile de spitalizare pe an, datorita medicamentelor utilizate. In Romania, tratarea aceleiasi boli necesita in medie 112 zile de spitalizare", spune Lhomme.
In prezent, finantarea pietei medicamentelor pentru boli psihice este asigurata in principal de catre stat, printr-un program cu o valoare de circa 3 milioane de dolari si prin compensarea majoritatii medicamentelor.
"Programele derulate de autoritatile in domeniu sunt inca insuficiente pentru a acoperi nevoile in domeniul afectiunilor psihiatrice", afirma Regis Lhomme.
Lhomme este de parere ca in Romania s-au facut pasi care au ingreunat accesul la medicamente inovatoare, depresia de exemplu fiind tratata deseori cu medicamente "arhaice", putin utilizate in alte tari.
In conditiile in care piata romaneasca de profil este dominata clar de multinationale, o prezenta surprinzatoare pe locul patru al topului competitorilor este Sicomed, cel mai mare producator roman de medicamente. Compania isi datoreaza pozitia in principal medicamentului Extraveral, unul din cele mai populare sedative din Romania.
Stresul, un "lux" al capitalismului
Studiile realizate asupra angajatilor europeni au scos la iveala faptul ca stresul profesional afecteaza circa o treime (28%) din salariati, adica peste 40 de milioane de lucratori din tarile Uniunii Europene. Femeile sunt afectate de stres intr-o masura mult mai mare decat barbatii, dar atat pentru femei, cat si pentru barbati, stresul poate fi o problema in toate sectoarele de activitate si la toate nivelurile unei organizatii.
Potrivit datelor furnizate de Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Munca si Viata si Organizatia Internationala a Muncii, una din cele mai frecvente cauze ale stresului este lipsa de control asupra muncii: 35% din angajati afirma ca nu au nici un cuvant de spus in privinta sarcinilor lor si 55 % se plang ca nu au nici o influenta asupra duratei muncii.
Monotonia muncii, termenele limita foarte stranse (29% din personal afirma ca lucreaza in aceste conditii), tratamentul necorespunzator la locul de munca sunt alti factori care cauzeaza stresul profesional.
Costurile umane sunt semnificative. Se estimeaza ca 16% din barbati si 22% din femei cu boli cardiovasculare din tarile europene au aceste afectiuni din cauza stresului profesional. Sunt asociate cu stresul profesional si alte afectiuni, care includ tulburari musculo-scheletice si probleme de sanatate mentala.
In ceea ce priveste costurile economice, si acestea sunt importante. Intre 50% si 60% din absenteismul la locul de munca este corelat cu stresul profesional. Impreuna cu costurile de sanatate, costurile totale anuale cauzate de stresul profesional sunt estimate la circa 20 de miliarde de euro pentru tarile UE, fara a adauga pierderile de productivitate.
laurentiu.ispir@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
