Proiectul introducerii cotei unice de 23% pentru impozitarea veniturilor persoanelor fizice nu a fost discutat ieri in sedinta de guvern, desi ministerul finantelor finalizase intr-un tarziu calculele privind schema de deduceri necesare acoperirii pierderilor inregistrate de anumite categorii de contribuabili.
Primul ministru a justificat aceasta amanarea prin faptul ca doreste sa vada, mai intai, care este perceptia publica cu privire la aceasta masura: "Este important ca inainte de luarea unei astfel de decizii, ea sa fie larg acceptata. Daca se creeaza un curent de opinie defavorabil, se vor crea mecanisme de blocaj. Daca nu reusim sa convingem opinia publica ca acest nou mecanism (n.r. cota unica de impozitare) poate sa fie in favoarea celor multi, atunci proiectul politic ca atare nu poate sa produca rezultate", a declarat Nastase.
Declaratia premierului sanctioneaza lipsa de strategie a ministerului finantelor in promovarea acestei masuri de reforma fiscala, anuntata oficial de-abia saptamana trecuta si fara sa fie sustinuta printr-o dezbatere publica.
"Intr-un asemenea proces de schimbare, este obligatoriu ca transparenta sa fie maxima, problemele sa fie explicate si cunoscute de toata lumea, mai ales ca trebuie depasita rezistenta naturala la schimbare", comenteaza Madeline D.Alexander, audit partner la firma de consultanta Deloitte&Touche.
In plus, ideea cotei unice trebuie sa infranga prejudecatile legate de necesitatea unui impozitari progresive a veniturilor ca singura modalitate de asigurare a unei echitati sociale dupa principiul "cine castiga mai mult sa plateasca impozit mai mare". Cota unica inseamna insa o alta filosofie, bazata pe incurajarea castigurilor mari, declarate Fiscului si impozitate mai putin, adica incurajarea salariatului sa munceasca mai mult, sa aiba chiar mai multe slujbe, iar a angajatorului sa plateasca salarii mai mari, "la vedere" si nu prin diferite scheme de evitare a impozitelor.
Amanarea introducerii cotei unice de impozitare are si motivatie politica: ideea continua sa nu fie agreeata de presedintele Ion Iliescu si nici de anumiti membri ai PSD, fideli sefului statului. Este cunoscut faptul ca Iliescu a sustinut, in repetate randuri, ridicarea cotei de impozitare, pana la 80%, pentru cei care obtin venituri mai mari de 80%. Seful statului si-a mentinut opinia si dupa ce Ministerul Finantelor i-a raspuns, public, aratand ca majoritatea statelor europene tind spre o uniformizare a impozitarii veniturilor, mai usor astfel de administrat.
Miercuri-seara presedintele Iliescu si premierul Nastase s-au intalnit, la Cotroceni, unul dintre subiectele discutate fiind cota unica de impozit. Intrebat daca exista un acord intre Cotroceni si Palatul Victoria privind impozitarea cu 23%, primul ministru a refuzat ieri sa raspunda. In schimb, aluziv, el a contrazis teoria mai veche a sefului statului privind impozitarea drastica a celor care obtin venituri mari: "Legenda dupa care cei mai bogati vor plati mai putin, este falsa".
El a explicat ca, “in mare masura, cei care au probabil profituri mai mari, in realitate fixeaza cotele de venit la un nivel minim si platesc foarte putin - la nivel de 18%, iar restul introduc o cota de impozit de 5% pentru dividende".
Fiind un sustinator al masurii, premierul a tinut sa sublinieze avantajele introducerii cotei de impozitare de 23%: "Aceasta cota unica ar permite o mai buna administrare a fondurilor la buget, va aduce la lumina o parte din economia subterana, vor fi mai multi bani colectati pentru proiecte sociale. Din mecanismele actuale statul este inselat, iar bugetul scurt-circuitat".
In loc sa mearga la sedinta de guvern, seful Finantelor Mihai Tanasescu a ramas in minister pentru a se intalniri cu reprezentanti ai sindicatelor.
La sfarsitul saptamanii trecute, Blocul National Sindical a criticat dur intentia introducerii cotei unice, sustinand ca aceasta ar duce la accentuarea inechitatii sociale, cu beneficii substantiale pentru cei cu salarii mari si pierderi pentru cei cu venituri reduse.
Tanasescu a primit sarcina de la premierul Nastase sa discute cu sindicatele pentru a le convinge ca proiectul cotei unice aduce mai multe beneficii decat dezavantaje si in nici un caz nu va insemna pierderi pentru persoanele fizice cu venituri mici.
La nivelul de 23%, cota unica poate fi dificil de impus in fata opiniei publice ca o masura benefica, atat timp cat nu este suficient de scazuta pentru a genera cresteri de venituri importante sau a aduce la lumina un segment semnificativ din economia care se sustrage impozitarii. Mai mult, nefiind insotita de o reducere semnificativa a contributiilor de securitate sociala, asteptata relaxare a costurilor cu forta de munca suportate de companii nu se simte practic deloc.
Ministrul finantelor a declarat ieri ca nivelul contributiilor la asigurarile sociale va fi redus de la 1 ianuarie 2004 cu numai doua puncte procentuale, adica de la 52,5% la 50,5%, pentru a compensa scaderea de venituri la buget rezultata in urma introducerii cotei unice de impozitare. Aceasta a fost solutia la care au recurs Finantele pentru a convinge Fondul Monetar International ca introducerea cotei unice nu va lasa bugetul “in aer".
In prima jumatate a anului, guvernul a promis in repetate randuri o reducere de cinci puncte a contributiilor sociale, de la 52,5% la 47,5%, pentru ca in vara sa "reduca" reducerea la trei puncte, o data cu primele analize pentru constructia bugetului pe 2004.
Din cauza incapacitatii administrative de imbunatatire a colectarii veniturilor la buget, ministerul finantelor sacrifica astfel mult asteptata relaxare a fiscalitatii directe pe forta de munca, in schimbul introducerii cotei unice de impozit pe venitul persoanelor fizice.
JP Morgan: "Reforma fiscala din Rusia, un succes structural urias"
Punctul de plecare al reformei fiscale din Rusia a fost introducerea in anul 2001 a unei cote unice de impozit pe venitul persoanelor fizice, de 13%, arata un raport recent al bancii americane de investitii JP Morgan. Cota unica a inlocuit schema de impozitare progresiva in trei trepte - 12%/20%/30%.
"In urma acestei masuri, ponderea in PIB a incasarilor la buget din impozitul pe venitul persoanelor fizice a crescut de la 2% in perioada 1999-2000, la 2,8% in 2001 si 3,3% in 2003, fiind prognozata sa ajunga la 3,4% din PIB in perioada 2003-2004", noteaza analiza JP Morgan.
Introducerea cotei unice a fost dublata in acelasi an 2001 de unificarea intr-o singura taxa sociala, regresiva, a contributiilor la sistemele de pensii, asigurari de sanatate si somaj. Taxa sociala unica este in prezent sub 31%, ceea ce inseamna o presiune substantial diminuata fata de nivelul de plecare de 39,6%, cat reprezentau cele trei contributii cumulate.
"Cota unica de impozit pe venitul persoanelor fizice, impreuna cu noul sistem privind contributiile sociale au incurajat companiile sa declare Fiscului adevaratele salarii platite angajatilor, in loc sa riste in continuare sa foloseasca "scheme gri" de evitare a impozitelor, precum plata in contul salariatilor a unor prime de asigurare cu scadente foarte scurte pentru suplimentarea salariilor raportate in mod fals ca fiind la niveluri minime, pentru a fi taxate de Fisc pe masura", concluzioneaza raportul bancii americane.
Efectul introducerii cotei unice la un nivel scazut, de 13%, in paralel cu reducerea contributiilor de securitate sociala, asupra comportamentului fiscal al companiilor rusesti? In perioada scursa intre sfarsitul anului 2000 si jumatatea lui 2003, salariul mediu real declarat la Fisc a crescut cu 61%.
Mai mult, rata oficiala a somajului a scazut in urma iesirii la suprafata a unui segment important din angajarile "la negru". Astfel, baza de impozitare a fortei de munca a crescut de la 49,7% din PIB in 2000, la 55,3% din PIB in 2002.
Guvernul de la Moscova intentioneaza sa continue politica de relaxare fiscala, astfel incat in 2005-2006 nivelul taxei unificate de contributii sociale sa scada pana la circa 26%. Aceasta ar trebui sa aduca la lumina o alta parte din economia nefiscalizata.
"Fiscul rus a ajuns intr-un final la concluzia ca pe cat sunt mai numeroase taxele si impozitele, iar numarul celor care se ocupa de colectare lor creste pe masura, cu atat este mai mare probabilitatea ca bugetul statului sa piarda, ca urmare a evaziunii. Asa ca s-a luat decizia simplificarii intregului sistem", arata analistii de la JP Morgan.
razvan.voican@zf.ro ; mirela.luca@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
