Produsul Intern Brut estimat pentru prima jumatate a acestui an a crescut cu 6,6% in termeni reali fata de aceeasi perioada din 2003, pana la circa 22,1 miliarde de euro, cu mai bine de un punct procentual peste previziunile guvernului.
Avand in vedere recolta record de cereale si asteptarile despre productia agricola a acestui an in ansamblu, nu mai incape indoiala ca Romania va inregistra in acest an o crestere economica de peste 6%.
Consumul populatiei s-a instalat de-a binelea in pozitia de locomotiva a acestei cresteri spectaculoase, cu un ritm de crestere de 9%, anticipat de recordul de 8,8% inregistrat pe primul trimestru.
Consumul final total a inregistrat o crestere cu 8,8% in semestrul I 2004 comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent.
Cererea de consum a reusit sa stimuleze o crestere cu 8,6% a valorii adaugate brute din constructii, respectiv cu 6,5% a serviciilor. Mai modesta a fost crestereadin industrie, cu 5,9%, incetinita vizibil dupa un ritm de 6,6% atins pe primele trei luni ale anului.
Contributia acestor trei sectoare la formarea produsului intern brut a fost de aproape 84%.
Spectaculos este saltul de 10,4% inregistrat de investitiile din economie. Rata de investitie determinata prin raportarea formarii brute de capital fix la valoarea adaugata bruta pe economie a fost in semestrul I 2004 de 23,5% fata de 22,3 % in aceeasi perioada a anului 2003. "Este foarte buna aceasta crestere pentru ca e clar ca investitiile respective se adreseaza unor subramuri care merg, au cerere, si nu se mai duc spre gauri negre", spune analistul financiar Aurelian Dochia.
"Motorul a fost consumul final, ceea ce nu e neaparat rau, numai ca in aceste conditii ritmul de crestere a creditului intra in contradictie cu capacitatea economiei de a reactiona prompt la expansiunea cererii si astfel se ajunge la dezechilibru extern. Ramurile care ar trebui stimulate de creditare, cele producatoare de bunuri de consum, de exemplu, se misca inca lent", comenteaza Mihai Bogza, viceguvernator al BNR.
El spune ca din acest punct de vedere cresterea creditului a fost o victima a masurilor restrictive luate de banca centrala, tocmai pentru productia de bunuri cerute de solicitantii de credite nu a reactionat prompt, creditarea devenind astfel un factor de accentuare a deficitului extern.
"Trebuie vazut care segmente anume din industrie se dezvolta si daca acestea sunt in concordanta cu structura cererii de consum. Important nu e numai ritmul de crestere din industrie ci si modificarile structurale. O dezvoltare moderata a industrie poate fi normala daca ne uitam la tarile dezvoltate, unde serviciile au cea mai importanta contributie la formarea PIB. Cresterea acestora arata ca modificarile structurale din economie au continuat sa se produca in ciuda obstacolelor si a intarzierilor in reforme", comenteaza Dochia.
Datele statistice privind evolutia PIB in primul semestru au fost anticipate de raportarile companiilor care vand produse din sectoare precum bunurile de larg consum - in cea mai mare parte din import, dar si automobilele - din care productia interna acopera peste 60% din piata. Marii retele de comercianti, precum Metro sau Carrefour, au inregistrat in primele sase luni ale anului cresteri ale vanzarilor de peste 30%. In unele cazuri, a fost vorba chiar de o dublare, pe fondul cresterii puternice a numarului de magazine.
In cazul electronicelor, desi piata a inregistrat un usor regres in prima parte a anului, comenzile mari facute de anul trecut au dus la inregistrarea de importuri, chiar daca multe produse sunt inca in stoc.
Cresteri susbtantiale ale cifrelor de afaceri si dublari ale profitului au raportat companiile din domeniul materialelor de constructii, ceea ce s-a reflectat intr-o majorare cu nu mai putin de 8,6% a valorii adaugate brute aduse de acest sector.
Printre domeniile cu ritmuri rapide de crestere in prima jumatate a acestui an se numara si siderurgia, sustinuta de majorari importante ale incasarilor din exporturi, dar si industria alimentara, care a profitat de crestere cererii, multi producatori realizand investitii de calibru pentru a face fata implicit presiunii marfurilor din import.
Statisticile disponibile arata o crestere cu 14,1% a vanzarilor in sectorul de retail in primele cinci luni ale anului, impresionanta fata de un ritm de numai 2,3% inregistrat in aceeasi perioada din 2003.
Cel mai mult au crescut vanzarile de marfuri nealimentare, cu peste 16%.
Ca afacerile au crescut a aratat-o si cresterea substantiala a impozitului pe profituri strans de Fisc, cu peste 60% in termeni nominali fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Cert este ca aceasta crestere a produsului intern brut stimulata de o dinamica exploziva a cererii de consum a adus mai multi bani la bugetul de stat, ceea ce permis pana acum doua recrificari pozitive, cu suplimentari de cheltuieli, in paralel cu restrangerea constanta a deficitului, pana la 1,64% din PIB, pentru a nu fi stimulata suplimentar cererea agregata ca urmare a majorarii cheltuielilor publice.
Cresterea economica accelerata nu poate decat sa ajute Romania sa mai recupereze din decalajul urias care o desparte de Uniunea Europeana, in conditiile in care PIB/locuitor nu reprezinta decat circa 30% din media comunitara. In conditiile unui ritm anual de crestere a produsului intern brut cu 5%, estimarile privind perioada de atingere macar a mediei din UE merg de la 25 la 50 de ani.
Oricum, datele privind evolutia PIB la sase luni rastoarna toate previziunile, interne sau externe, privind evolutia economiei romanesti in acest an, fiind vorba de o accelerare in trimestrul al doilea avand in vedere ca dupa primele trei luni ritmul de crestere era de 6,1% pentru ca la sfarsitul primelor sase luni a ajuns la 6,6%. Majoritatea institutiilor financiare internationale creditau Romania cu o crestere economica de 5% in acest an.
razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
