Desi premierul Adrian Nastase apreciaza ca incheierea unui nou acord de imprumut cu Fondul Monetar International (FMI) este unul dintre obiectivele acestui an, Executivul nu a reusit pana in acest moment sa ia decizii care sa atenueze principalele probleme ale economiei: reducerea inflatiei, spargerea blocajului financiar, reducerea arieratelor si controlul cresterilor salariale in sectorul de stat.
Negociatorul-sef pentru Romania Neven Mates urma sa soseasca aseara la Bucuresti pentru reluarea negocierilor, care vor avea la baza indicatorii economici pentru acest an estimati prin rectificarea bugetara si cei pentru anul viitor care vor fin inclusi in proiectul de buget pentru anul viitor.
Primul-ministru a precizat la sfarsitul saptamanii trecute ca arieratele - intre societatile comerciale, cele catre bugetul de stat sau bugetul asigurarilor sociale, la care se adauga pierderile intreprinderilor nerentabile si din neplata furnizorilor se ridica la 40% din Produsul Intern Brut (PIB).
El a apreciat ca acest fapt creeaza dificultati atat in sectorul public, cat si in cel privat. PIB-ul a fost calculat la 36,9 miliarde de dolari.
"Suma blocata in acest mod este, in mod paradoxal, mai mare decat bugetul de stat. De aici, lipsa de fonduri pentru sanatate, educatie, cultura, aparare, ordine publica si investitii", a spus primul-ministru in cadrul scolii de vara a tinerilor din Partidul Social Democrat (PSD).
In acest an, autoritatile romane au mai avut doua runde de negociere cu reprezentantul pentru Romania al FMI, in martie si in iunie, concluziile fiind in mare parte similare: Guvernul trebuie sa ia masuri in ceea ce priveste crestereile salariale din sectorul de stat, care inluenteaza nivelul inflatiei si pentru restructurarea intrepinderilor nerentabile.
"Salariile pot fi, din pacate, un factor inflationist. Sunt regii la care ponderea salariilor in bugete reprezinta 60-70%. Cresterile de bugete s-au consumat, in mare masura, in cresteri salariale. I
n conditiile in care rata inflatiei este de 25% si o sa mai creasca cu cateva procente, dar sub 30%, este inadmisibil sa observam cresteri salariale cu 50-60%", a mai spus Nastase.
Pentru acest an, Guvernul a estimat o inflatie de 29%, fata de 25% initial, s-a angajat sa reduca deficitul bugetar la 3,5% PIB, fata de 3,7%, mizeaza pe o crestere economica de 4,5%, cu 0,4% mai mult fata de previziunile initiale si a calculat cursul mediu anual la 29.100 lei/dolar. Pe de alta parte, Executivul si-a propus pentru anul 2002 un nivel al deficitului bugetului consolidat de 3% din PIB, o inflatie anuala de 22%, o crestere economica de 5,1% si un curs mediu al monedei nationale de 36.000 lei/dolar.
Cabinetul Nastase mizeaza pe cresterea productiei industriale pentru atigerea cresterii economice propuse. La analiza situatiei economice din primele sapte luni de guvernare, Exectivul a recunoscut ca intrepinderile continua sa produca pe stoc.
In plus, cresterea preturilor de consum din ultimele doua a luni - 1,6% si, respectiv, 1,3% - s-a incadrat in nivelul estimat, insa guvernul a spus ca trebuie tinut cont ca acest fapt a fost inregistrat in lunile de vara. In aceasta toamna vor intra in vigoare noi cresteri de preturi la energia electrica si termica.
Guvernul a discutat recent, la nivel de intentie, anumite masuri pentru eliminarea blocajului financiar, iar impreuna cu Banca Nationala, are in vedere un program pentru reducerea deficitului comercial.
Romania nu a reusit sa duca la bun sfarsit nici unul dintre cele sase acorduri cu Fondul Monetar International (FMI) incheiate in cei cei zece ani scursi de la caderea comunismului.
Ultimul acord a fost incheiat anul trecut, in timpul guvernarii Isarescu, care a fost precedat de alte angajamente ale Romani ei in anii 1991, 1992, 1994 luate de Guvernul format de partidul actualului presedinte, Ion Iliescu, in 1997 - de cabinetul Victor Ciorbea si in 1999 de Guvernul Radu Vasile. Romania a obtinut prima transa din fiecare intelegere, care se acorda imediat dupa semnarea acordului de imprumut.
Sumele negociate de Romania cu FMI si cele trase efectiv au fost:
1991 380,5 mil. DST (Drepturi Speciale de Tragere)318,1 mil. DST
1992 314 mil. DST261,7mil. DST
1994320 mil. DST94,3 mil.DST
1997 301,5 mil. DST120,6 mil.DST
1999400 mil. DST139,75 mil. DST
2000480 mil. DST80 mil.DST
1 DST = 38.223 lei
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
