Confruntat cu incasari de venituri sub asteptari, dar si cu concurenta bancii centrale in atragerea de bani de pe piata, ministerul finantelor a ajuns sa accepte dobanzi in crestere vizibila pentru a atrage lichiditatile de care are nevoie.
Sub presiunea din ce in ce mai mare a nevoilor de finantare a bugetului, dupa doua luni in care a respins sistematic ofertele bancilor care incercau sa duca dobanzile in sus, Trezoreria statului a acceptat saptamana trecuta sa se imprumute mai scump.
Semnalul este prost, pentru ca arata ca dobanzile au scazut prea repede in primele luni ale anului, fara ca trendul sa fie sustenabil.
Scaderea dobanzilor a fost si este ceruta in continuu de guvern, care vrea mai multi bani pentru economie in speranta ca va reusi sa sustina o crestere a investitiilor si consumului intern. Pe de alta parte, in plan monetar lucrurile au tins sa scape de sub control, asa ca Banca Nationala a fost presata de FMI sa intervina pe piata pentru a atrage surplusul de bani care nu este absorbit in credite. Daca nu ar fi facut-o, inflatia s-ar fi putut reaprinde.
Banca centrala a trecut in ultimele luni la o sterilizare agresiva a excesului de lichiditati de pe piata monetara, mentinand dobanda la peste 18%. In ochii bancilor, aceasta a facut din ce in ce mai neinteresante titlurile de stat, cu dobanzi de 13-14% pe un an. Pentru a apara scaderea inflatiei, BNR este hotarata sa continue sterilizarea pietei, chiar cu riscul ca Finantele sa gaseasca tot mai greu bani in piata. Banca centrala se pregateste chiar sa lanseze propriile certificate de depozit, care ar concura direct titlurile de stat. Mesajul BNR vis a vis de politica Finantelor a fost ca banca centrala a recomandat constant "prudenta" in scaderea dobanzilor.
Cu buzunarele goale, Finantele au renuntat saptamana trecuta la mesajul politic de mentinere a dobanzilor la nivelurile joase castigate in martie si s-au angajat sa plateasca 14% la trei ani, dupa patru licitatii consecutive in care au tinut cu dintii de dobanda de 12,5%.
In cazul scadentei de doi ani dobanda a urcat de la 14,2% la 15%.
Finantele au nevoie de bani si pentru a rascumpara saptamana viitoare titlurile de stat in dolari emise anul trecut, in valoare de 225 milioane de dolari.
Cel mai vizibil semnal al crizei de lichiditati a ministerului finantelor a fost dat la licitatia de miercuri cand obligatiunile in dolari cu scadenta de trei ani au fost vandute la o dobanda de 5%.
Aceasta desi Finantele incercasera sa impuna o dobanda de 4,5%, obtinuta la licitatia din urma cu cateva saptamani. Chiar si la acest nivel nu au reusit sa stranga decat 183 mil.$ din cele 300 mil.$ cat isi propusesera. In aprilie, la o incercare similara, Finantele au acceptat de la banci oferte de numai 55 mil.$ dintr-o suma totala programata de 200 mil.$, considerand inacceptabile dobanzile de peste 4,5%."Vom continua sa respingem ofertele de dobanda in crestere. Nu am face-o daca nu ne-am permite", declara inainte de licitatie Mihai Tanasescu, ministrul finantelor.
Cresterea de dobanda la obligatiunile in valuta vine cu putin timp inainte de lansarea emsiunii de euroobligatiuni. Aceasta este privita oricum ca o gura de oxigen care ar ajuta ministerul finantelor sa reziste toata vara si sa nu permita cresteri de dobanzi.
"Ce semnal au dat acum, cu cateva saptamani inainte de lansarea emisiunii de eurobonduri pe pietele externe, oficialii Finantelor cand au acceptat sa plateasca din start la titlurile pe trei ani in valuta 0,5 puncte procentuale peste dobanda anterioara? Raspunsul este unul singur: prost, extrem de prost. Au aratat pe fata ca au nevoie de bani. Chiar daca vor spune ca au platit in plus pentru a compensa lipsa lichiditatii foarte mari nu cred ca vor convinge pe nimeni", comenteaza Claudiu Cercel, directorul directiei operatiuni de piata din BRD-SocGen.
Expertii FMI au constatat ca in luna martie veniturile bugetului general consolidat au fost mai slabe decat se anticipase. Chiar la nivelul primului trimestru colectarile au fost sub nivelul stabilit in program. Tocmai de aceea expertii FMI au considerat "regretabila" decizia guvernului de a amana pana la 15 iunie majorarea accizelor la combustibili, daca incasarile nu se imbunatatesc. In aceste conditii, mentinerea deficitului in limitele stabilite a fost posibila numai prin taierea de cheltuieli. Ministerul finantelor nu a dat inca publicitatii executia bugetara pe primul trimestru.
Seful finantelor publice, Mihai Tanasescu, sustine insa ca, in aprilie, colectarea veniturilor la buget a fost "foarte buna".
Ministrul finantelor a declarat ca intentioneaza sa se intalneasca in aceasta saptamana cu reprezentantii Asociatiei Romane a Bancilor pentru a le spune ca "statul nu vrea sa plateasca dobanzi mai mari".
"S-au obisnuit asa, sa plaseze in titluri de stat. Acum creditul trebuie sa creasca. Trebuie sa dea mai multi bani in economie", a declarat Mihai Tanasescu.
Trezoreria statului intentioneaza sa apeleze din ce in ce mai des la operatiuni de cash management, permise de noua sa lege de functionare.
"Vom finanta nevoile pe termen scurt din credite pe termen scurt. Astfel de operatiuni vor deveni o normalitate. Nu are rost sa stricam referinta pe termene lungi, ridicand dobanda sub presiunea unor nevoi temporare", spune Enache Jiru, seful Trezoreriei Statului.
"Nevoia de bani a devenit mai vizibila de saptamana trecuta. Prima data ministerul finantelor a acceptat sa plateasca un bonus de dobanda la titlurile de stat in valuta. Apoi, a doua zi, pentru prima data dupa foarte multa vreme a platit dobanzi vizibil in crestere la titlurile emise pe 2 si 3 ani. Nu in ultimul rand, Finantele ofera acum persoanelor fizice castiguri nete la titlurile de stat mult peste ceea ce ofera bancile", mai spune Claudiu Cercel. oana.nuta@zf.ro ; razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
