Cresterea salariilor bugetarilor, al treisprezecea salariu dat in administratie si invatamant, dar si a salariului minim pe economie au determinat in ianuarie explozia vanzarilor din magazine. La prima vedere, e o bucurie si pentru comercianti si pentru consumatori. Dupa atatia ani de tranzitie, este cazul sa creasca nivelul de trai, care inseamna un consum mai mare, si Romania sa demonstreze ca este o emerging markets (piata in dezvoltare accelerata). Dar cresterea consumului prin majorarea salariilor poate duce, daca productivitatea muncii nu creste si ea corespunzator, la un derapaj macroeconomic. Inflatia si deficitul comercial au reactionat deja.
In luna ianuarie s-a produs o explozie. Nu toata lumea a auzit-o. Cel mai tare au simtit-o comerciantii, sau mai bine spus conturile lor: in ianuarie vanzarile de produse alimentare si nealimentare, adica de branza, bere sau tutun dar si de sampon, pantofi sau televizoare, au crescut in medie cu 21% in lei fata de ianuarie 2003.
Aceasta este cea mai mare crestere luna la luna din ultimii ani a comertului cu amanuntul, un indicator furnizat de Institutul National de Statistica (INS) care nu are parte de prea mare publicitate, dar care descrie foarte bine starea de "spirit" a cumparatorilor romani.
Iar starea de spirit a fost foarte buna in ianuarie pentru foarte multa lume: toti cei un milion de bugetari (un sfert din numarul total de salariati) au avut parte de o crestere de 6% a salariilor, iar unii dintre ei - functionarii din administratie si salariatii din invatamant - au primit al treisprezecea salariu. Pe care s-au si repezit sa-l cheltuie.
In plus, de la 1 ianuarie anul acesta salariul minim pe economie a fost stabilit la 2,8 milioane lei, cu 12% mai mare, crestere care tot in institutiile bugetare s-a simtit mai mult.
Ca urmare, salariul mediu pe economie a crescut in lei cu 21% (ianuarie 2003 fata de ianuarie 2003), peste inflatia de circa 14% in aceeasi perioada. Salariile din administratia publica au crescut si mai mult in acelasi interval, cu 25%.
La toate acestea a contribuit si infrigurarea cumparaturilor in rate inainte de restrictionarea creditarii de catre BNR, care fusese anuntata pentru 1 februarie: dovada ca vanzarile de mobila si aparate electrice au crescut cu 53% (vezi tabelul), dupa ce in decembrie crescusera cu 65% fata de aceeasi luna a anului anterior.
"S-au desfacut baierele la consum. Cum dau de bani, romanii ii si cheltuie. Traiesc momentul. Aici e diferenta fata de Occident, unde balanta nu este atat de inclinata spre consum. Este vorba de nivelul de educatie al consumatorului. Cresterea in sine este un lucru bun, arata ca economia incepe sa lucreze, ca este dinamism. Principalul risc este insa evolutia deficitului balantei comerciale", spune Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de Prognoza al Academiei Romane.
De fapt, luna ianuarie nu a fost o intamplare. Din septembrie incoace comerciantii au un volum de afaceri din ce in ce mai mare: masurate fata de aceeasi luna a anului anterior, vanzarile au crescut cu 6-7%, apoi cu aproape 12% in decembrie, ceea ce a facut din sezonul de Craciun 2003 cea mai "colorata" sarbatoare pentru comercianti.
Conform defintiilor INS, comertul cu amanuntul include revanzarea (vanzarea fara transformare) de marfuri (fara automobile sau piese auto), in principal catre marele public, prin magazine, supermagazine, standuri (tarabe), case de comenzi prin posta sau vanzatori ambulanti (stradali). Astfel, comertul cu amanuntul nu include vanzarile de produse agroalimentare de catre persoane fizice pe piata taraneasca si nici vanzarea de alimente si bauturi pentru consumul in localuri.
Ca urmare, o alta explicatie a acestei cresteri ar putea fi apetenta din ce in ce mai mare a cumparatorilor pentru incursiunile in marile magazine si renuntarea la umblatul cu sacosa prin piete: dupa cum se observa in grafic, comertul cu amanuntul a crescut cu un ritm mai puternic exact din septembrie. Si ce s-a intamplat in septembrie? Au mai aparut doua hypermarketuri pe piata bucuresteana (piata care conteaza cu circa 20% in retail-ul national): primul Cora si al doilea Carrefour.
Cu alte cuvinte, bugetarii n-au mai iesit la piata in ianuarie, ci au facut raiduri prin super si hypermarketuri.
Iar cum acestea vand din plin produse din import, inclusiv agroalimentare, acum avem explicatia cresterii deficitului comercial cu 33% pe primele doua luni din acest an. Importurile de alimente si bauturi au crescut cu 47% pe primele doua luni, pana la 200 mil. euro, cele de tutun cu 35%, iar cele de produse de uz casnic si de bunuri de folosinta indelungata (adica frigidere sau televizoare) cu 48%. Dar au fost in crestere si importurile de confectii si incaltaminte, cu 20%.
Iar cum in economie toate lucrurile se leaga, cresterile de salarii din ianuarie s-au vazut si in masa monetara, care a inregistrat un plus de 27%, iar numerarul din afara bancilor o crestere de 34%.
Si mai departe, acesta este o explicatie posibila si pentru inflatia de 1,1 % din ianuarie, nivel destul de ridicat pentru un obiectiv de 9% pe tot anul.
Riscul macroeconomic al cresterii salariilor fara cresterea productivitatii muncii a fost deseori subliniat de Banca Nationala: aceasta sunt datele care descriu perfect "aprinderea" dintr-o economie, care apoi trebuie "stinsa" prin cresterea dobanzilor si alte masuri restrictive.
In ianuarie, productivitatea muncii in industrie a crescut (fata de ianuarie 2003) cu 8,7%. Pentru administratia publica, acolo unde s-au produs cresterile salariale, nu avem o masura a productivitatii, dar este putin probabil sa fi crescut.
In urma majorarilor salariale, in Romania a devenit profitabil sa lucrezi la stat.
Salariile din administratia publica (6,01 mil. lei media neta in februarie) sunt cu 33% mai mari decat salariul mediu pe economie si duble fata de salariile din industria de confectii, de exemplu, care este in intregime privata. Dar problema este ca serviciile publice nu s-a imbunatatit, iar cei peste un milion de bugetari deservesc o populatie din ce in cei mai mica (datorita scaderii naturale si a plecarilor in strainatate) si nu si-au redus numarul in mod corespunzator, astfel incat sa devina mai eficienti.
Statisticile INS confirma un trend care se poate desprinde si din raportarile companiilor. Cresterile de vanzari inregistrate de companii se pot datora atat cresterii cererii, dar si strategiilor de distributie sau de marketing individuale. Oricum, fie dintr-un motiv fie din altul, reprezentantii mai multor companii s-au aratat surprinsi de cresterea vanzarilor in primele luni ale acestui an.
Vanzarile producatorului din industria dulciurilor Nestle Romania au crescut spre exemplu in primul trimestru al acestui an cu 33% in valoare. "Aceasta crestere se datoreaza unei prezente mai puternice a produselor noastre in magazine, dar se pare ca exista si un trend de reorientare a consumatorilor de la produsele vrac in favoarea produselor de marca. Totodata, consumatorii devin tot mai atenti la raportul pret-calitate si numai la pret", este explicatia lui Paul Nuber, directorul general al companiei Nestle Romania, filiala locala al celui mai mare producator mondial din industria alimentara.
Pana acum, din cauza puterii de cumparare mici, tendinta a fost de crestere a vanzarilor de produse alimentare vrac.
Si conducerea producatorului de ciocolata Heidi s-a declarat surprinsa de cresterile vanzarilor din primele luni ale acestui an. Potrivit lui Massimo Palumbo, directorul de marketing al companiei, vanzarile din februarie au inregistrat o crestere cu 80% in volum fata de aceeasi luna a anului trecut.
Si jucatorii de pe piata bauturilor racoritoare au crescut anul acesta. "Pe primul trimestru al acestui an, vanzarile QAB au inregistrat o crestere de 30% in volum comparativ cu perioada similara a anului trecut. Consumatorii devin din ce in ce mai deschisi fata de produse noi, din ce in ce mai selectivi in alegerea marcii si mai educati in aceea ce priveste tipurile de bauturi racoritoare", a declarat Eusediu Margasoiu, directorul de marketing al imbuteliatorului de bauturi racoritoare Quadrant Amroq Beverages, imbuteliatorul bauturilor Pepsi pentru piata romaneasca.
Cosmeticele au fost printre pietele cele mai dinamice la inceputul acestui an, arata datele statistice. "Am crescut cu peste 30% pe primul trimestru al acestui an, asa cum ne propusesem initial. Ca trend am observat cresterea comenzii facute de un client si deplasarea preferintelor catre gamele superioare de produse", spune Srdjen Mijuskovic, directorul general al companiei de cosmetice Avon Romania.
Si compania rivala, Oriflame Romania, a inregistrat o crestere puternica in ianuarie. "Piata si-a revenit simtitor anul acesta. Dupa ce anul trecut am crescut cu numai 3% in euro, in timp ce targetul era de 10%, in ianuarie anul acesta am crescut cu 14%, exact atat cat ne propusesem", a spus Monica Tatoiu, directorul Oriflame Romania.
Fie ca este vorba de supermarketuri, hypermarketuri, magazine cash & carry sau de tip discounter, cifrele de afaceri anuntate luna de luna sunt in crestere. Potrivit reprezentantilor acestor companii, doua sunt motivele cresterilor permanente ale cifrei de afaceri - cresterea numarului de magazine si a puterii de cumparare a populatiei.
In luna ianuarie a acestui an au fost operationale pe piata romaneasca trei hypermarketuri si 24 de magazine cash & carry fata de numai un hypermarket si 19 magazine cash & carry in aceeasi perioada a anului trecut.
Produsele electronice si electrocasnice au avut in plus un alt argument in favoarea cresterii vanzarilor in luna ianuarie a acestui an. Iminenta introducerii noilor normelor de creditare a populatiei, mai restrictive a determinat, potrivit principalilor jucatori pe aceasta piata, retelele Altex, Domo si Flanco, o crestere a cererii pentru acest tip de produse.
"In incercarea de a prinde ultimul tren, romanii s-au grabit sa cumpere in decembrie si ianuarie in rate chiar daca nu aveau de gand sa faca acest lucru decat cateva luni mai tarziu" explica reprezentantii retelelor de magazine electrocasnice.
sorin.pislaru@zf.ro ; georgiana.stavarache@zf.ro ;
ionut.bonoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
