Statul roman a castigat procesul intentat la Curtea Internationala de Arbitraj de pe langa Banca Mondiala din Washington (ICSID) de catre americanii de la Noble Ventures, care au cerut plata unor daune in valoare de 353 mil. $ ca urmare a anularii privatizarii Combinatului Siderurgic Resita (CSR).
Decizia a fost adusa la cunostinta partilor miercuri la Washington la ora locala 15.00 (ora 22.00 la Bucuresti) si respinge pretentiile la compensatii ale Noble Ventures. Statul roman va suporta numai cheltuielile cu taxele, onorariile si alte cheltuieli aferente procesului, fiind emis un ordin de impartire a costurilor arbitrale.
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a fost reprezentata in acest proces de catre firmele de avocatura Musat & Asociatii din Romania, respectiv de catre White & Case din SUA, in timp ce Noble Ventures a fost asistata de catre avocatii canadieni de la Appleton & Associates.
In primavara acestui an, o parte a echipei de avocati de la Musat & Asociatii, implicata in procesul de la Washington, a parasit firma punand bazele unei alte case de avocatura, Tuca & Asociatii.
Onorariile avocatilor romani si americani in acest proces s-au ridicat la aproximativ sase milioane de dolari, afirma surse apropiate AVAS.
Teoretic, firma americana poate cere anularea deciziei Curtii Internationale de Arbitraj, invocand incalcarea drepturilor procedurale, pana in prezent nefiind ridicate insa obiectii.
Noble Ventures, firma specializata in consultanta pe domeniul siderurgic, a cumparat de la stat, in 2000, un pachet de actiuni reprezentand 94,4% din actiunile CSR, valoarea totala a tranzactiei, inclusiv investitiile, ridicandu-se la 85,25 mil. $.
Investitia facuta de americani este estimata de surse de pe piata la numai 500.000 de dolari.
Contractul de privatizare a devenit nul in decembrie 2002, pe baza uneia din prevederile documentului care stipula ca privatizarea va fi anulata dupa neplata, de catre investitor, a doua rate succesive.
Combinatul de la Resita a fost preluat la pretul simbolic de un euro, la inceputul anului 2004, de compania germana Sinara, distribuitorul celui mai mare producator de tevi din Rusia, grupul TMK.
Centrul International de Reglementare a Conflictelor din Domeniul Investitiilor (ICSID) a fost infiintat in 1966 ca o institutie componenta a Ban-cii Mondiale, pentru a incuraja investitiile straine si a stabili un climat de incredere reciproca intre state si investitorii straini, asigurand un cadru international de conciliere si arbitraj pentru conflicte din domeniul investitiilor.
Romania a castigat la Washington procesul impotriva lui Noble Ventures in cazul Resita
Rezultatul arbitrajului de la Washington a adus zambetul si a risipit grijile autoritatilor de la Bucuresti, in buna masura succesul fiind asigurat de catre echipele de avocati, alaturi de care au lucrat experti legali, experti contabili si in industria siderurgica intr-un dosar cu zeci de mii de pagini.
"Este un succes foarte important pentru statul roman. Am asteptat cu optimism, dar si cu oarecare emotie decizia tribunalului arbitral de la Washington. Am sperat ca decizia ICSID va fi favorabila partii romane si intr-adevar, eforturile noastre, in calitate de aparatori ai statului roman, au fost incununate de un success fulminant. Chiar daca acest rezultat nu poate decat sa ne bucure, este de dorit ca pe viitor, autoritatile statului sa depuna eforturi mai mari pentru a evita procese similare care se pot solda cu pierderi semnificative", a comentat Florentin Tuca, cel care a condus echipa de avocati romani in dosarul Resita si care acum detine pozitia de managing partner la Tuca & Asociatii.
"Este o victorie totala pentru Romania. Hotararea Curtii de la Washington (ICSID - n.r.), argumentata pe parcursul a 147 de pagini, respinge punct cu punct toate alegatiile si plangerile reclamantei, confirmand corectitudinea masurilor luate de statul roman. Aceasta victorie reprezinta totodata o confirmare ca firmele romanesti de avocatura pot apara cu succes interesele statului roman in litigii de mare complexitate. Hotararea ICSID este definitiva", a comentat Gheorghe Musat, managing partner al casei de avocatura Musat & Asociatii. Musat afirma ca timp de trei ani peste cincisprezece avocati de la Musat & Asociatii au lucrat la acest dosar, care cuprinde "un camion de documente, cu zeci de mii de pagini".
Musetescu si Dijmarescu, chemati ca martori
Cazul Resita a ajuns la ICSID in 2001, iar in ianuarie 2003 a fost constituit Tribunalul de Arbitraj, prezidat de catre germanul Karl-Heinz Bockstiegela, alaturi de un arbitru britanic Jeremy Lever si unul francez, Pierre- Marie Dupuy.
"In esenta, Noble Ventures a reclamat ca rezilierea contractului de privatizare a CSR reprezinta in fapt o expropriere a actiunilor la CSR si ca prin aceasta, statul roman a incalcat mai multe prevederi ale Tratatului bilateral de protectie reciproca a investitiilor incheiat de Romania si SUA in 1992, precum si o serie de obligatii asumate prin contractul de privatizare", explica Musat.
Partea americana au cerut mai intai daune in jurul valorii de 200 de milioane de dolari, in cererile ulterioare fiind avansate alte valori, de circa 447 de milioane de dolari, iar apoi de 353 de milioane de dolari.
Suma ar fi reprezentat valoarea cumulata a profiturilor ce ar fi fost realizate pe o perioada nedeterminata ca urmare a derularii investitiei de catre Noble Ventures, afirma Cornel Popa, partener la Tuca & Asociatii, care a lucrat in acest dosar.
Strategia apararii a fost jucata la Washington de catre o echipa formata din peste cincisprezece avocati romani si americani, care au chemat la audieri circa 30 de martori din randul autoritatilor romane, patru experti legali romani si un englez, o firma britanica ca expert in industria siderurgica si o firma americana specializata in expertiza contabila, afirma Cornel Popa.
Pe lista martorilor s-au aflat Ovidiu Musetescu, presedintele Autoritatii pentru Privatizarea si Administrarea Participatiilor Statului (fostul APAPS, acum AVAS), dar si Eugen Dijmarescu, fost ministru delegat pentru comert, actualmente viceguvernator al BNR. "Am fost mai bine pregatiti. Firma canadiana, una de nisa si specializata pe acest tip de litigii, a venit cu aproape toti avocatii sai, din care numai unul a fost implicat in audieri. Noi am fost mai multi si ne schimbam unul pe altul", mai spune Popa. Pe lista expertilor legali romani s-au aflat specialistul in drept civil Corneliu Barsan sau Lucian Mihai (fost presedinte al Curtii Constitutionale, acum avocat la Linklaters).
Partea americana a chemat la proces sase martori, printre care Charles Franges, Michael McNutt si romanul Mircea Perian, fost membru in Consiliul de Administratie al CSR si consilier al lui Franges, patronul Noble Ventures.
Conflictul de la CSR a izbucnit in 2001, dupa ce muncitorii din combinat condusi de liderul sindicatului "Vatra", Iancu Muhu, au blocat activitatea datorita neplatii salariilor de catre noii patroni americani.
Ovidiu Musetescu, presedintele APAPS, s-a deplasat la Resita pentru a incerca rezolvarea conflictului, in care patronii americani au fost agresati de catre muncitorii furiosi. In final, APAPS a reziliat contractul de privatizare incheiat cu Noble Ventures si a redevenit proprietarul unui combinat aflat in stare de incapacitate de plata, ulterior cedandu-l rusilor de la TMK. Americanii au actionat in 2001 statul roman la Curtea de la Washington.
Privatizarea Aro ar putea ajunge tot la Washington
Cross Lander, proprietarul Aro, a anuntat AVAS ca va inchide uzina din Campulung si va actiona impotriva Romaniei la Curtea de Arbitraj de la Washington, daca institutia nu confirma ca firma americana si-a indeplinit angajamentele investitionale asumate la data privatizarii.
Pe lista investitorilor care mai cer daune statului roman au aparut nume precum fostul operator al magazinelor duty-free EDF, grupul European Drinks condus de fratii Micula, iar altii se pregatesc sa faca demersuri similare.
Potrivit AVAS, presedintele Cross Lander, John Perez, a cerut institutiei, la 22 septembrie, sa incheie un act aditional la contractul de privatizare a Aro Campulung, in care institutia sa recunoasca in mod clar ca firma si-a indeplinit angajamentele investitionale asumate la data preluarii Aro.
In replica, AVAS a propus ca litigiul sa fie solutionat prin intermediul Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, solutie respinsa de Perez. Omul de afaceri a amenintat ca va inchide fabrica din Campulung si se va adresa tribunalului american, daca AVAS nu va semna actul aditional pana la data de 23 septembrie. AVAS afirma ca nu a fost instiintata oficial, pana in prezent, de chemarea institutiei in instanta americana.
AVAS sustine ca firma americana nu a respectat o serie de obligatii asumate in contractul de privatizare a firmei Aro, privind lansarea productiei unui nou model de autoturism de teren, interdictia vanzarii unor active, realizarea unei infuzii de capital in valoare de trei milioane de dolari si a unor investitii de doua milioane de dolari.
Infuzia de capital si investitiile mentionate au fost scadente la data de 5 ianuarie 2005.
AVAS recunoaste ca statul nu a acordat pana in prezent toate facilitatile promise la data privatizarii, din cauza procesului dificil de legiferare.
"Facilitatile acordate Cross Lander se ridica la o suma totala de 1.726,3 miliarde de lei vechi. Pana in prezent, au ramas nefinalizate obligatiile bugetare restante in vama, care insumeaza 45,6 miliarde de lei vechi, respectiv numai 2,6% din totalul obligatiilor bugetare de scutit. Aceste sume reprezinta scutiri la plata obligatiilor bugetare inainte de privatizare", precizeaza AVAS.
"AVAS nu are nici o competenta legala de a interveni in administrarea unei societati private, mai ales ca la Aro a fost deschisa procedura reorganizarii judiciare. In cadrul acestei proceduri, judecatorul sindic a numit un administrator judiciar care, potrivit Legii 64/1995 privind reorganizarea judiciara si falimentul, urmeaza sa ia masurile legale care se impun", aminteste AVAS.
Contractul de privatizare a firmei din Campulung a fost incheiat in septembrie 2003, cand Cross Lander - o societate mixta formata din grupul brazilian Samambaia si firma americana Lacaro Auto Distributors - a cumparat de la stat un pachet de actiuni reprezentand 68,7% din capitalul societatii.
Cumparatorul s-a angajat sa plateasca 15,8 milioane de dolari pentru pachetul de actiuni si investitii, suma la care se adauga alte 11,4 milioane de dolari in contul datoriilor si creditelor comerciale ale uzinei.
adrian.mirsanu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
