Prima pagina

Cat investeste de fapt statul roman intr-o medalie la Olimpiada

Cat investeste de fapt statul roman intr-o medalie la Olimpiada

Presedintele ANS spune ca Romania cheltuieste mult cu sportul pentru ca nu are infrastructura

19.08.2008, 19:11 47

Romania a obtinut pana acum la Olimpiada de la Beijing patru medalii de aur, Constantina Dita Tomescu la maraton, Sandra Izbasa la gimnastica, Alina Dumitru la categoria 48 kg si echipajul Georgeta Andrunache - Viorica Susanu la dublu rame fara carmaci, una de argint prin Ana Maria Branza la spada si trei de bronz - echipa feminina de gimnastica, sabrerul Mihai Covaliu si echipajul feminin de 8 plus 1. Romania are, asadar, dupa zece zile de intreceri olimpice, opt medalii.
In conditiile in care bugetul Agentiei este de 20 de milioane de euro, cum poti sa calculezi cat investeste statul intr-o medalie olimpica?
"Este imposibil de calculat", sustine Octavian Belu, fostul antrenor al echipei nationale de gimnastica a Romaniei. El admite ca a incercat la randul sau, fara succes, sa faca un calcul similar in urma cu cativa ani.
"Dar este imposibil. In afara de bugetul anual al agentiei, alti bani vin in sport in Romania, de la cei pentru echipamente, salariile antrenorilor si mai ales pentru infrastructura, apoi sportivii sunt legitimati la cluburi, unde beneficiaza de baza de antrenament si de venituri in bani si primesc sponsorizari", adauga Belu.
"De pilda, Romania a castigat medalia de aur la maraton prin Constantina Dita, care are 38 de ani. Poti sa spui ca ea se antreneaza de 20 de ani. In acesti ani poti sa cheltui niste sume imposibile, de ordinul milioanelor de euro, poate chiar 10 milioane de euro, pentru ca in toti acesti ani federatia de atletism plateste cantonamente in strainatate, echipament, antrenori si chiar infrastructura - stadionul, tribunele. Toate costa bani", arata seful ANS.
Si cheltuielile cu sportul nu se incheie aici, mai spune Octavian Belu. Sportivii sunt in general premiati de statul roman pentru performantele obtinute la competitii internationale si mai ales pentru olimpiade.
"Pentru o medalie de aur la Beijing, un sportiv poate primi de la Guvern 120.000 de euro. Cam jumatate din suma asta o primesc si de la clubul unde sunt inmatriculati. Izbasa poate primi 60.000 de euro de la Steaua. Nu intra in discutie premiile de la persoanele particulare. Pe langa acesti bani, sportivii beneficiaza de rente viagere, in functie de medaliile luate. Nadia Comaneci, cea mai valoroasa sportiva a Romaniei in istoria Jocurilor Olimpice, primeste lunar 5.500 RON, la fel si fosta medaliata cu aur la Atena Catalina Ponor sau atleta Gabriela Szabo", arata Belu.
El spune ca chestiunea premierilor suplimentare acordate de Guvern a fost contestata de-a lungul vremii, pentru ca sportivii beneficiaza oricum de renta viagera si glumeste afirmand ca oameni indignati ar putea acuza ca statul cheltuie prea mult cu sportivii.
"Perioada in care un sportiv poate face totusi performanta este limitata", a mai spus el.
Media varstei la care o gimnasta se retrage din activitatea competitionala este 20 de ani, urmand ca dupa aceasta perioada ori sa antreneze, ori sa continue in showbiz, in gale demonstrative. O atleta sau un sportiv din handbal sau baschet pot concura pana la 35 de ani. Romania cheltuie mai mult pentru ca nu are infrastructura necesara, mai spune Belu, aratand ca sumele cheltuite de stat pentru sport sunt similare cu cele din Franta, de exemplu.
"Nu de mult se spunea ca tarile de Est au cea mai mare cheltuiala cu sportul. Nu poti sa spui ca Franta cheltuie mai multi bani in sport ca Romania. Acolo insa infrastructura exista. In strainatate, stadioanele sunt private si statul nu cheltuie cu ele, noi trebuie sa investim 200 de milioane de euro in stadionul national. In SUA, cei care vor sa faca gimnastica, de exemplu, merg la cluburi private, platesc 500 de dolari pe luna si depinde de ei si nu de stat daca vor sa faca performanta", mai spune Belu.
Potrivit ANS, atletismul este sportul care a primit cei mai multi bani de la buget in 2008, aproape 2,3 milioane de euro, urmat de canotaj cu 1,2 milioane de euro si gimnastica cu 1 milion de euro. Judo a primit aproximativ 800.000 de euro, iar scrima aproximativ 900.000 de euro.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO