Dupa noile evenimente din Ucraina, unde presedintele Viktor Iuscenko a acuzat-o pe premierul Iulia Timosenko de spionaj in favoarea Rusiei, multi observatori se intreaba daca Kievul nu va deveni urmatoarea tinta a Kremlinului in lupta pentru suprematie pe glob. "Sunt doua ipoteze in ceea ce priveste actiunile Rusiei", a explicat profesorul Cristian Parvulescu. "Prima ar fi ca Rusia actioneaza conform unui plan, ceea ce inseamna ca se doreste refacerea URSS si transformarea Rusiei intr-o noua putere mondiala. A doua ipoteza este ca nu exista niciun plan dupa care Rusia sa se ghideze si totul este o improvizatie. De altfel, in urma operatiunilor din Georgia s-a putut vedea spiritul de improvizatie al Rusiei", a adaugat Parvulescu.
"Multi spun ca urmatoarea tinta a Rusiei ar fi Ucraina. Dupa ultimele evenimente din Ucraina, in urma carora premierul Timosenko a fost acuzata de tradare in favoarea Rusiei, putem spune ca Moscova doreste destabilizarea puterii de la Kiev. De altfel, coalitia dintre Timosenko si presedintele Viktor Iuscenko este deja una subreda, relatiile dintre Timosenko si Iuscenko scartaind inca din 2005, de cand premierul a fost demis", spune Parvulescu. "Dupa Ucraina ar intra in colimator Moldova, apoi tarile din fostul Orient sovietic, care ar putea deveni niste simplii sateliti in jurul Rusiei. Iar apoi ar fi Belarusul", a mai spus el.
Potrivit Deutsche Welle, in Republica Moldova, conflictul din Georgia a reaprins tensiunile dintre vorbitorii de romana si rusofoni, care au organizat manifestatii de sprijin in favoarea Rusiei in fata ambasadei georgiene.
Parvulescu este contrazis de eurodeputatul Adrian Severin, fost ministru de externe, care considera ca Rusia va sta in expectativa in urmatoarea perioada. "Nu cred ca Rusia va mai face un pas similar ca in cazul Georgiei. In plus, nu cred ca Rusia va actiona indiferent de actiunile celorlalti actori", a spus Severin, intrebat daca este posibil un atac al Rusiei impotriva Ucrainei. "De asemenea, Iuscenko nu este nici dispus, nici incurajat sa raspunda unor eventuale provocari din partea Moscovei, asa cum a reactionat presedintele georgian Mihail Saakasvili", considera Severin. Fostul ministru de externe a declarat ca urmatorul pas va fi lansarea unor negocieri intre democratiile euroatlantice si Rusia, pentru a se stabili o ordine stabila intre cele doua parti si ca Moscova va insista asupra statutului republicilor separatiste Osetia de Sud si Abhazia, care vor iesi de sub influenta Georgiei. "Rusia nu doreste ca zona Caucazului de Sud sa intre in vreo alta structura militara, iar atat timp cat va exista conflictul dintre Georgia si zonele sale separatiste, Tbilisi nu va putea fi primit in NATO", a spus Severin.
"Inabilitatea Georgiei in conflictul din Caucaz i-a venit Rusiei ca o manusa", spune si fostul ministru de externe Adrian Cioroianu, care considera ca Rusia s-a repozitionat strategic in contextul luptei pentru suprematie globala.
El spune ca Rusia va incerca sa echilibreze raportul de forte la nivel global prin opozitia la parteneriatul SUA - UE cu un parteneriat cu China, care s-a afirmat in ultimii ani ca una din cele mai puternice economii mondiale.
"Rusia va marsa mai mult pe parteneriatul cu China si cu India, opunandu-se pe de alta parte tarilor care au ambitii prooccidentale. Atat Rusia, cat si China vor sa-si promoveze interesele in Asia Centrala, Marea Neagra, dar si in coridorul Marea Neagra - Marea Caspica, care are o importanta energetica deosebita", a spus Cioroianu. Fostul ministru de externe sustine ca Rusia stie ca nu este esential cine controleaza resursele energetice, ci cine controleaza caile pe unde trec acestea, iar Georgia este un coridor foarte important.
Care este scopul acestor mutari? "Scopul Rusiei este incercarea de a impune un nou sistem mondial de securitate. Stim foarte bine ca Moscova considera OSCE (Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa) ineficienta, ca ONU este controlat de americani, iar in NATO vede un pericol", a spus Cioroianu. De asemenea, Cioroianu a declarat ca Moscova vrea sa controleze malul estic al Marii Negre, in conditiile in care cel vestic apartine statelor care fac parte din NATO, Romania si Bulgaria. Ieri presa rusa comenta faptul ca prin aderarea Georgiei si Ucrainei la NATO, Marea Neagra ar deveni un lac al Aliantei, parafrazand astfel o fraza a presedintelui Traian Basescu potrivit careia Marea Neagra nu este lac rusesc.
Romania a fost unul dintre aliatii constanti ai Georgiei in procesul de integrare euro-aatlantica. Ieri, ministrul de externe Lazar Comanescu, care a participat la o reuniune a ministrilor de externe NATO, a spus ca Romania continua sa sprijine aspiratiile euro-atlantice ale Georgiei. "Escaladarea conflictului din Georgia a demonstrat, fara echivoc, pericolul reprezentat de conflictele inghetate din regiunile Marii Negre si Caucazului", se spune intr-un comunicat al MAE in care se mai arata ca evenimentele din Georgia au aratat ca actorii regionali nu pot preveni sau solutiona singuri astfel de evolutii.
In Georgia, situatia nu a fost mai putin tensionata ca in zilele de razboi de saptamana trecuta, dupa ce trupele rusesti nu au inceput nici ieri retragerea convenita printr-un acord de pace, ci si-au extins prezenta ocupand portul Poti de la Marea Neagra.
Tot ieri a avut loc primul schimb de prizonieri intre Rusia si Georgia, dupa razboiul pentru Osetia de Sud. Rusia si Georgia au efectuat un schimb de prizonieri, a constatat marti un fotograf al agentiei France Presse la Igoieti, localitate situata la circa 30 de kilometri de Tbilisi, relateaza AFP.
Elicoptere rusesti au sosit, aducand 13 georgieni. Doi dintre ei pareau raniti, potrivit AFP. Ei au fost eliberati in schimbul a cinci rusi.
In relatiile dintre NATO si Rusia s-a inregistrat ieri prima ruptura, dupa ce Fortele Navale Ruse au anuntat ca nu vor participa la un exercitiu comun in Marea Baltica. De asemenea, Moscova a anuntat SUA ca nu poate gazdui, asa cum era prevazut, o fregata americana, in septembrie, in Extremul Orient.
Rusia in ultima suta de ani
1917: Revolutia din Octombrie, condusa de Vladimir Ilici Lenin, pune capat Imperiului Tarist.
1921: Dupa un razboi civil, care a urmat incheierii Primului Razboi Mondial, Rusia bolsevica anexeaza Georgia, Ucraina si Belarus.
1922: Apare Uniunea Sovietica, din care au facut parte Rusia, Ucraina, tarile baltice, Belarus, Georgia, Armenia, Kazahstan, Kirghistan, Azerbaidjan, Tadjikistan, Uzbekistan si Republica Moldova.
1941: Nazistii invadeaza URSS, deschizind cel mai vast teatru de razboi din Al Doilea Razboi Mondial, dar rusii rezista si in 1945 ocupa Berlinul.
1945: Estul Europei si jumatate din Germania intra sub influenta URSS.
1968: Rusii intra cu tancurile in Cehoslovacia, dupa o perioada de renastere liberala
1989: In august, in Polonia, se naste primul guvern necomunist din ultimii 50 de ani, dupa castigarea alegerilor de catre Sindicatul Solidaritatea. Urmeaza caderea zidului Berlinului, in noiembrie, revolutia de catifea din Cehia, alegerile din Bulgaria si revolutia de la Bucuresti
1991: Un puci duce la caderea lui Gorbaciov din fruntea URSS. Uniunea se destrama, dar este inlocuita cu CSI. Economia trece printr-o lunga tranzitie spre capitalism.
2000: Rusia il alege drept presedinte pe fostul ofiter KGB Vladimir Putin, sub mandatul caruia tara infloreste economic si isi recastiga statutul de putere mondiala. In 2008, la presedintie ii succede Medvedev, considerat de multi o marioneta a lui Putin.
2008: Rusia intra cu armata in Georgia, dupa un conflict intre armata georgiana si fortele republicii separatiste Osetia de Sud, sustinute de Moscova.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
