Atentatul de la Madrid a fortat autoritatile romane sa aduca in discutia publica faptul pe care toata lumea il stie: romanii pleaca pe rupte la munca in strainatate, iar fara banii lor acum Romania ar fi in colaps economic. Numai ca in continuare administratia este paralela cu realitatea economica.
"Este o presiune enorma (in ceea ce priveste lipsa locurilor de munca-n.red.) pe care noi, deocamdata, nu putem s-o realizam si, de aceea, rezolvarea pe care am gasit-o este plecare la munca in strainatate. A fost extraordinar de important faptul ca, periodic, pentru o perioada scurta de timp (...), am reusit intr-un fel sa compensam locuri de munca, permitand romanilor sa mearga sa lucreze si in strainatate". Adresandu-se miercuri locuitorilor din orasul Vanju Mare, Adrian Nastase, prim-ministrul Romaniei, a deschis in mod public subiectul migratiei masive la munca in strainatate a romanilor, recunoscand practic esecul autoritatilor in atragerea de investitori care sa creeze locuri de munca.
Economia romaneasca duce lipsa acuta de investitori straini, iar cele doua milioane de romani care lucreaza acum in strainatate, la negru sau cu acte, in Spania, Italia, Germania sau Austria, au gandit simplu: daca investitorii straini nu vin aici, mergem noi la investitori.
Actionand dupa principiul "Nu ne vindem tara", autoritatile au pus frana la privatizare si nu au deschis economia investitiilor straine, asa incat intre 1990-1996 nici macar 1% din capitalul social de stat nu a trecut in maini private, iar investitiile straine au fost in acelasi interval de doar 1,3 miliarde $. Exact cat au fost investitiile straine numai in anul 1997.
In acest timp, adica pana in 1996, Ungaria, Cehia sau Polonia, care nu au acum sute de mii de oameni in Spania la munca, au atras investitii straine de 12 mld. $, 6 mld. $, respectiv de 5 mld.$.
Din 2000 incoace investitiile straine au fost de peste un miliard de dolari anual, crescand chiar anul trecut pana la 1,5 mld. $, dar decalajul acumulat in anii 1990-1996 nu a mai putut fi recuperat.
Investitiile straine directe se ridica acum in Romania la circa 10 miliarde $, fata de circa 25 miliarde $ in Ungaria, peste 30 mld. $ in Cehia sau 40 mld. $ in Polonia.
Iar investitiile straine mari tot in la vecini merg: Hyundai a anuntat anul acesta ca face o fabrica de 700 milioane de euro in Slovacia, Whirlpool si Gillette investesc fiecare peste 100 mil. euro in cate o fabrica in Polonia. De asta nu erau polonezii in trenurile spre Madrid: ca au acasa unde sa munceasca, pentru ca investitorii straini au fost convinsi de autoritatile locale ca merita sa investeasca acolo.
Legatura dintre migratie si investitiile straine este si mai vizibila daca ne uitam de unde pleaca cei mai multi: din zona de nord-est si de sud a tarii, adica din Moldova si Muntenia. Adica chiar din zonele unde sunt cele mai putine investitii straine. La Timisoara, Sibiu sau Arad au mai ajuns investitori straini, dar la Vaslui, Pascani sau Targu-Jiu ioc.
Si cresterea economica a inceput sa se bazeze pe banii trimisi de afara (cresterea PIB de 4,9% de anul trecut s-a bazat pe consumul populatiei cu 7%, iar salariul mediu din tara n-a crescut la fel), astfel incat aceste indicator este devine aproape nerelevant pentru dezvoltarea economica propriu-zisa a Romaniei. Dealtfel, cele peste 2 mld. $ (conform datelor BNR, cu tot cu transferuri neoficiale suma poate ajunge la circa 4 mld. $) trimise anual acasa de cei care muncesc in strainatate ajuta nu numai la cresterea economica, ci la rezolvarea tensiunilor din economie.
"Banii trimisi de oamenii care lucreaza in strainatate au contribuit la finantarea balantei de plati mai mult decat investitiile straine. Fara acesti bani, probabil ca deficitul de cont curent ar fi fost cu 4-5% mai mare, ceea ce ar fi creat mari probleme. De asemenea, acesti bani sunt o plasa de siguranta pentru social pentru familiile ramase aici si, de ce nu, o sursa de acumulare. In plus, si rata somajului ar fi fost substantial mai mare daca acesti oameni n-ar fi plecat la munca, ceea ce ar fi creat o situatie tensionata pe piata muncii", explica analistul economic Daniel Daianu, fost ministru de finante.
Insa autoritatile romane s-au dovedit paralele nu numai cu stiinta de a atrage investitorii straini in tara pana acum, dar si cu administrarea sau sprijinirea, pe o cale sau alta, a celor care pleaca sa-si gaseasca de lucru in strainatate.
Dupa cum s-a dovedit in cazul celor ucisi in atentate de la Madrid, autoritatile romane, locale sau la nivel central, nu cunosc cine a plecat, de cand, unde si in ce conditii. De asemenea, pe unde se duc oamenii sunt " de capul lor": nu exista contacte reale cu comunitatile din zonele respective, iar demersurile pentru obtinerea unor conditii mai bune de munca pentru proprii concetateni abia acum se fac de catre statul roman.
"Suntem intr-un efort extraordinar de a reglementa aceste aspecte (privitoare la conditiile de munca si la drepturile sociale ale celor care muncesc in strainatate -n.red) cu guvernele straine in asa fel, incat sa eliminam aceste aspecte (ca locurile de munca in strainatate sa nu fie identice, prin neplata taxelor, cu cele din economia subterana n.red.)", a mai spus miercuri premierul Nastase.
"Necazul este ca aceasta tema n-a iesit la iveala cu atata acuitate decat acum, cand de fapt de mult ar fi trebuit. Statul roman are obligatia cel putin morala sa negocieze cu statele unde merg romanii la munca conditiile necesare pentru asistenta. Una este cand ai 30.000 de oameni la munca, si alta cand ai 300.000. Trebuie negociate conditii mai bune", explica Daniel Daianu.
Masivitatea exodului fortei de munca romanesti in strainatate iese si mai bine in relief daca ii raportam pe cei plecati la populatia activa.
Cei doua milioane de romani reprezinta sub 10% din populatia totala, dar reprezinta 25% din populatia apta de munca, adica din cei 8,3 milioane de romani care au intre 20 si 45 de ani. Practic unul din patru romani din aceasta categorie de varsta, cea mai productiva, lucreaza acum in strainatate.
Romania tinde sa devina o cochilie goala, o tara in care, ca la razboi, mai raman acasa batranii, femeile si copiii. Iar pe aceasta cochilie, traiesc cei un milion de bugetari care nu ti-au redus in ultimul an randurile proportional cu numarul celor pe care ii deservesc, ci dimpotriva.
Cum este insa vazuta situatia din afara Romaniei, de catre cineva care lucreaza in strainatate si se pricepe si la economie?
Dana Armean, fost analist in cadrul grupului The Economist si avocat in cadrul Linklaters la Londra, este de parere ca politica economica a Guvernului denota lipsa de strategie economica.
"Nu ajuti cu nimic moralul muncitorilor romani si nici nu ii educi daca le spui ca cel mai repede se invata etica profesionala la cules de capsuni in Spania sau mai stiu eu unde. Discursul premierului este un amestec de onestitate naiva fata de realitatea economica din tara (numarul pensionarilor e mai mare decat al fortei de munca oficiale), care ingrijoreaza Vestul de multi ani cand vine vorba de Romania. A fost un accept al faptului ca guvernul se bazeaza mult prea nerealist pe miliardele care intra din exterior in cuferele guvernului de la romanii plecati. O astfel de politica economica nu poate sa fie sustinuta pe durata lunga si denota o lipsa de strategie economica".
Mihai Buia, directorul diviziei de corporate banking a HVB Romania, considera plecarea persoanelor necalificate la munca in strainatate este un fenomen normal, atata timp cat multi dintre cei care ar fi putut crea locuri de munca in Romania (cei cu studii superioare) au ales si ei sa paraseasca tara.
"In cazul fortei de munca inalt calificata - deci a carei pregatire a costat Romania foarte mult - plecarea nu este un lucru bun pentru ca ilustreaza o situatie nefericita: inabilitatea de a valorifica acesta forta de munca in mod superior pe plan local. Plus valoarea produsa de acesti oameni va ramane in cea mai mare parte in alte buzunare. Pentru cei mai putin calificati, in masura in care nu exista oportunitati locale - acestea fiind dependente de masa critica de oameni cu studii superioare plus antreprenori - cred ca munca in strainatate este un fenomen bun", spune Buia.
Directorul de la HVB este unul din putinii exponenti ai categoriei de romani care au lucrat in strainatate (la BERD in acest caz) dar s-au intors in Romania.
Andreea Petreanu, analist la banca de investitii Morgan Stanley la Londra, este de parere ca incurajarea imigratiei trebuie facuta cu atentie, abia dupa ce exista semnale ca romanii care pleaca sunt inlocuiti la randul lor de straini care vin la munca in Romania.
"Intrebarea este daca oamenii care merg sa lucreze in strainatate se mai intorc in Romania sau mai mult, daca ei sunt inlocuiti cu forta de munca de calitate relativ similara din imigratia altor popoare in Romania. Are loc un schimb de forta de munca sau este un flux negativ, in care numarul celor care pleaca este considerabil superior celor care vin in Romania? Ideal ar fi organizarea unui program de echilibru prin care sa se incurajeze migratia temporara (pentru studiu sau munca) dar si aducerea inapoi a unor persoane specializate. Nu cred ca oamenii trebuie incurajati sa plece doar pentru "un ban in plus"", afirma Andreea Petreanu.
Specialistii in resurse umane considera ca incurajarea plecarii fortei de munca in strainatate reprezinta de fapt o recunoastere in termeni oficiali a faptului ca ceea ce exista in Romania ca standard ocupational si ca oferta de munca nu acopera nevoile financiare ale oamenilor.
"De fapt, aceasta este problema, pentru ca munca pe care o presteaza romanii in strainatate este aceeasi pe care o fac in Romania, numai ca acolo sunt mai bine platiti. Nivelul salarial pentru un anumit nivel al populatiei nu este suficient pentru ca a-si intretine familia si in asta consta incapacitatea autoritatilor", a declarat Daniela Briceag, executive manager al Pay Point, companie specializata in domeniul capitalului uman.
Exista insa si voci care vad numai efecte pozitive in fenomenul plecarii romanilor la munca in strainatate. Daniel Badea, avocat partener la casa de avocatura Badea, Radu, Georgescu & Asociatii, considera ca imigratia este un fenomen normal, resimtit in urma cu mai multi ani si de alte tari din Europa Centrala si de Est.
"Cred ca plecarea romanilor la munca peste hotare este un factor natural. Acelasi fenomen a fost resimtit de Cehia, Polonia, Ungaria la inceputul anilor '90 si cred ca asa a inceput sa se dezvolte clasa mijlocie in cele trei tari. La noi, chiar daca se intampla zece ani mai tarziu, fenomenul este benefic pentru cel putin urmatoarele motive. Indiferent la ce fel de munca se pleaca, majoritatea celor care pleaca se vor intoarce mai bogati, mai bine pregatiti si avand o idee clara despre ce inseamna economia de piata si competitivitatea", afirma Badea
Daniela Briceag de la Pay Point spune si ea ca problema plecarii romanilor la munca in strainatate are elemente pozitive, dar si negative in functie de categoriile sociale la care ne raportam.
"Exista categoria romanilor care pleaca pentru o perioada de timp, sau chiar de mai multe ori pana acumuleaza suficient capital pentru a se intoarce in tara si pentru a porni o afacere. Aceasta tendinta este benefica atat pentru ca determina dezvoltarea sectorului privat, dar si pentru ca romanii invata cultura muncii din strainatate pe care o vor aplica in tara", considera Daniela Briceag.
In ceea ce priveste efectele negative, acestea provin in principal din faptul ca mai exista o categorie sociala - specialisti, personal supracalificat - care nu se mai intoarce in tara. "Pierdem iremediabil foarte multi specialisti, implicatiile pe termen lung fiind foarte mari. Una dintre acestea este ca generatiile care vin si care au vazut astfel de exemple vor fi tentate sa le urmeze", a conchis ea.
Romanii, tot cu ochii dupa un job afara
Pespectiva unor castiguri substantiale ii face pe tot mai multi dintre romani sa-si doreasca sa plece sa munceasca in strainatate. Potrivit datelor furnizate de Organizatia Internationala pentru Migratie (OIM), numarul romanilor care lucreaza dincolo de granite depaseste 1,7 milioane. Este de asteptat ca numarul acestora sa creasca in conditiile in care un studiu recent realizat prin intermediul Internetului a aratat ca mai mult de jumatate din romanii cu varsta cuprinsa intre 18 si 45 de ani intentioneaza sa-si caute un loc de munca in strainatate.
Potrivit studiului realizat de compania de marketing ConsoDATA, 57,53% din romani intentioneaza sa-si gaseasca un job dincolo de granitele Romaniei, grupa de varsta 18 - 25 fiind cea mai atrasa de mirajul strainatatii.
Principala motivatie pentru care romanii isi cauta un loc de munca afara este castigul financiar mai mare. De altfel, potrivit OIM, in timp ce venitul mediu lunar al unui cetatean roman este de o suta de euro, o familie cu unul sau mai multi membri plecati la munca in strainatate are un venit mediu de 265 de euro pe luna.
Pe locurile urmatoare in clasamentul motivelor invocate se situeaza dobandirea unei experiente profesionale si schimbarea mediului de lucru si a culturii. Numai 6,97% din romani spun ca ar pleca la munca in strainatate din curiozitate.
In ceea ce priveste destinatiile preferate, studiul ConsoDATA releva faptul ca cei mai multi dintre romani, respectiv 53,4%, isi doresc sa lucreze in tarile membre al Uniunii Europene. Numai 37,06% din romani ar dori sa plece in SUA, Canada sau Australia, iar 3,07% prefera Israelul.
Anul trecut, tarile de destinatie alese de romani pentru migratia muncii au fost (in ordine descrescatoare) Italia, Spania, Germania, Israel, Ungaria, Grecia, Belgia si Austria, primele trei state ramanand - potrivit specialistilor - in topul preferintelor romanilor si pe viitor. De asemenea, mai mult de jumatate din totalul migrantilor romani care au lucrat in strainatate din 1990 si pana anul acesta au ales Italia, Spania si Germania.
Cele mai importante surse de informare despre locurile de munca din strainatate sunt site-urile de joburi internationale, care sunt vizitate de 56,53% din romanii dornici sa plece la munca, Ministerul Muncii - la serviciile caruia recurg 7,65% din romani si Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca - la care recurg 5,66% din cei interesati de un job in strainatate.
Studiul a incercat sa afle si care este parea celor care nu au de ganda sa plece din tara pentru a munci. 36,09% din romani spun ca prefera sa ramana in tara pentru ca nu pot sta departe de casa si familie. Alte motive invocate au fost: lipsa de credibilitate a ofertelor - 21,78%, dificultatile financiare - 15,35% sau slaba cunoastere a limbilor straine - 8,02%.
Oricum, in acest moment, o familie de romani din zece are cel putin un membru plecat la munca in strainatate.
Opozitia crede ca romanii din strainatate au salvat Guvernul Nastase
Incapabile sa ofere o alternativa romanilor care aleg sa munceasca in strainatate, autoritatile politice de la Bucuresti incep, in fine, sa ia in calcul acest segment important (aproximativ doua milioane de romani muncesc legal sau ilegal in strainatate). Ignorat pana acum din punct de vedere politic, segmentul romanilor care pleaca sa munceasca in strainatate intra, treptat, si in atentia strategilor partidelor politice. De pilda, Alianta PNL-PD, care a inceput sa-si redacteze programul de guvernare, va include prevederi prin care inclusiv romanii care pleaca sa munceasca ilegal in strainatate sa fie determinati sa incheie asigurari sociale si medicale. Vicepresedintelui PD, Paula Ivanescu, a spus ca ar trebui facuta o campanie de informare pentru romanii care muncesc la negru, in care sa fie informati asupra riscurilor ce deriva din neincheierea asigurarilor medicale sau sociale.
De cealalta parte a baricadei politice, primul ministru Adrian Nastase a spus ca Guvernul cauta solutiile pentru ca toate veniturile obtinute in acest fel - deci si cele ale romanilor neinregistrati oficial - sa intre in bugetul de stat. Mai exact sa fie impozitate.
Liderii politici au fost prinsi nepregatiti in fata numarului mare al romanilor care au ales sa munceasca in strainatate. Nu au fost incurajati in nici un fel, nu au existat politici sociale care sa-i includa. Insa, in pofida acestui lucru si a riscurilor pe care le implica (inclusiv atentale de la Madrid sau din Israel, doua state in care numarul romanilor plecati la munca este semnificativ), ponderea celor care aleg sa lucreze peste granite este in crestere.
Exodul fortei de munca romane in strainatate, accentuat dupa eliminarea obligativitatii vizelor in statele Uniunii Europene, este incurajat la nivel declarativ atat de putere - prin premierul Adrian Nastase - cat si de opozitie. Presedintele liberal Theodor Stolojan afirma ca in ciuda restrictiilor la libera circulatie a fortei de munca din statele comunitatii europene, exodul fortei de munca romanesti in strainatate va continua pe de o parte din cauza standardului de viata scazut din Romania, iar pe de alta parte ca urmare a faptului ca in UE exista un deficit masiv de forta de munca cu calificari pana la nivel mediu in anumite profesii (agricultura, asistenta medicala, alimentatie publica, turism).
De ce Guvernul nu are probleme cu finantarea deficitului
Din perspectiva stabilitatii macroeconomice, exodul fortei de munca romanesti in strainatate are efecte pozitive, apreciaza presedintele liberal: "Reprezinta salvarea Guvernului Nastase de la o criza in domeniul mijloacelor de plata straine. Cele circa doua miliarde de euro explica de ce actualul Guvern nu are dureri de cap cu finantarea deficitului comercial in crestere".
Theodor Stolojan explica faptul ca intrarea pe piata a celor peste doua miliarde de euro adusi in tara de romanii care lucreaza in strainatate determina un exces pe piata valutara, iar pentru a nu conduce la aprecierea prea puternica a leului - ceea ce ar determina reducerea exporturilor - BNR este obligata sa cumpere excesul de valuta marind rezervele internationale ale Romaniei. Insa, dezavantajul este, potrivit lui Stolojan, ca BNR a lucrat in pierdere in ultimii doi ani din cauza ca a fost nevoita "sa sterilizeze" excesul de lei.
Din punct de vedere social, romanii care pleaca masiv sa munceasca in strainatate determina ca cifrele de somaj sa se afle la un nivel scazut.
Insa, presedintele liberal spune ca aceste aspecte sunt doar aparent pozitive intr-o perioada de tranzitie intrucat partea goala a paharului in aceasta situatie este ca valoare pe care o creeaza aceasta forta de munca ramane in strainatate. Din acest motiv, fostul prim-ministru considera ca acum Romania are datoria sa aplice politici economice care sa permita crearea mai multor locuri de munca in Romania . O asemenea politica, inseamna, potrivit lui Stolojan, un mediu de afaceri favorabil intreprinzatorilor, investitorilor - care sa creeze locuri de munca -, reducerea substantiala a fiscalitatii, a birocratiei si coruptiei.
zf@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
