Aşteptata decizie a Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului ar trebui să pună punct celui mai sângeros spectacol pe care clasa politică l-a oferit la scenă deschisă în ultimii 20 de ani.
Verdictul urma să fie dat aseară după închiderea ediţiei de Curtea Constituţională, dar semnalele erau clare: referendumul este invalidat pentru că, potrivit datelor finale, la urne au venit doar 46,24% din numărul cetăţenilor cu drept de vot, faţă de 50% plus unu cât era necesar.
Toate părţile anunţaseră anterior că vor respecta decizia Curţii, iar Comisia Europeană, încă rezervată, a reiterat: "Mesajul pentru partidele politice este acelaşi de acum două săptămâni. Procesul democratic şi regulile constituţionale trebuie respectate".
În faţa spectrului prelungirii luptei politice, oamenii de afaceri şi analiştii au avertizat în ultimele zile: prelungirea disputelor descurajează investiţiile, pune presiune pe leu, scumpeşte finanţarea.
"Se pare că România se îndreaptă către o perioadă prelungită de instabilitate politică, situaţie care va afecta pieţele financiare, împingând probabil leul la noi minime faţă de euro", opina Capital Economics după anunţarea rezultatului referendumului. Întreaga presă din Europa este sceptică în legătură cu îngroparea securii războiului. Dar de ce nu s-ar putea întâmpla altfel decât în aceste scenarii pesimiste?
Raţionamentul trebuie să plece de la următorul aspect practic: vreme de doi ani, indiferent de ceea ce s-a întâmplat în ultima lună şi indiferent de cine a avut dreptate, la Palatul Cotroceni va exista un preşedinte susţinut de un partid, iar la Palatul Victoria un premier susţinut de o altă alianţă - pentru că, aşa cum arată datele de astăzi, USL are prima şansă să câştige alegerile legislative din toamnă şi să fie la guvernare şi după această dată.
Întrebarea este: va fi această următoare perioadă de doi ani una a "coabitării" (a convieţuirii) sau una a unui continuu război de gherilă? De această alegere a clasei politice atârnă reintrarea într-o normalitate chiar dacă va fi o "normalitate imperfectă"; de aceeaşi alegere atârnă degradarea continuă şi accelerată a vieţii publice, a economiei şi a poziţiei României în UE.
Premierul Victor Ponta a tăcut întreaga zi de ieri după ce marţi-seară somase toate părţile politice implicate în actualul conflict politic să se abţină de la orice formă de presiune publică sau directă la adresa Curţii Constituţionale sau la adresa unor judecători ai acestei instituţii.
Traian Băsescu spune destul de vag că revenit la Cotroceni, îşi doreşte să înlăture clivajele din societate ("România are 22 mil. cetăţeni, nu 7 milioane"), dar trecutul nu-l indică deloc a fi drept unul dintre cei mai proeminenţi apărători ai armoniei sociale. Cum va alege să procedeze în continuare cel care la preluarea celui de-al doilea mandat de preşedinte a susţinut că vrea să rămână în conştiinţa oamenilor drept omul care a contribuit la "modernizarea societăţii"?
De cealaltă parte, premierul Victor Ponta a făcut un prim pas spre reintrarea în norme când le-a cerut partidelor să nu mai facă presiuni asupra Curţii Constituţionale care pregătea verdictul în privinţa referendumului. Dar alianţa care îl sprijină a continuat ieri să-şi proclame victoria cu argumente sofisticate, dar nerelevante pentru situaţia curentă.
La rândul său, ministrul de externe Andrei Marga a anunţat ieri că diplomaţia pregăteşte "un desant" de explicare în capitalele ţărilor UE a ceea ce el a numit "reconfigurarea democratică a scenei politice" din România de lămurire a condiţiilor legale în care s-a desfăşurat referendumul de duminică.
Este un alt fel de a recunoaşte că dezbaterile din ultima lună i-au făcut rău României. De altminteri, poziţiile externe de după referendum nu au cerut vreo explicaţie, ci recunoaşterea unei stări de fapt şi întoarcerea la normalitate şi la dialog.
Iată îndemnul ministrului de externe german Guido Westerwelle: "Apelez la toate forţele politice din România de a înţelege rezultatul referendumului, care începe să se contureze, ca pe o şansă a unui nou început din punct de vedere politic. În pofida tuturor dezacordurilor existente, acestea va trebui să regăsească acum calea către o colaborare constructivă în interesul României şi al cetăţenilor români".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
