Comisia Europeana va interzice intreprinderilor din UE care primesc bani de la bugetul comunitar sa-si mute activitatea in cadrul Uniunii sau in afara ei, pentru o perioada de sapte ani de la primirea fondurilor.
Economic, Romania va fi putin afectata de o astfel de decizie, dar reluarea discutiilor despre asa-zisele efecte negative ale "delocalizarilor" intreprinderilor din Vest spre Est va complica atmosfera politica din Uniune, spune Leonard Orban, secretar de stat in Ministerul Integrarii Europene.
"Delocalizarea este pentru multe state vechi din UE o problema sensibila. Extinderea UE nu mai este vazuta ca un proces foarte viabil. Ne asteptam la o atmosfera foarte complicata, foarte tensionata din punct de vedere politic", a declarat ieri Leonard Orban.
Miercuri seara, deputatii din Comitetul pentru Dezvoltare Regionala (REGI) a Parlamentului European au adoptat un proiect de rezolutie care cere Comisiei ca acele intreprinderi din UE care au primit bani si apoi si-au mutat activitatea sa fie penalizate. De asemenea, REGI este favorabila intentiei Comisiei de a prelungi, de la cinci ani in prezent la sapte ani, interdictia de mutare a acelor intreprinderi care primesc fonduri pentru proiecte, din banii UE, si cer penalizari pentru cei care nu respecta aceste reguli.
Deputatii din REGI spun ca principalii beneficiari ai delocalizarilor intreprinderilor din UE sunt China si apoi Europa de Est si asta gratie salariilor mici din aceste zone. Documentul comisiei parlamentare sustine ca doar delocalizarile de intreprinderi industriale ar fi condus la pierderea a 95.000 de locuri de munca, numai in Franta, intre 1995-2001. Cel mai vocal dintre statele care se plang ca intreprinderile lor fug in Europa de Est este Germania. In vara, responsabilii germani au acuzat tarile din Est ca practica taxe si impozite foarte mici, facilitand, astfel, mutarea intreprinderilor germane. Exista intentii neconfirmate oficial de a obliga, pe viitor, statele care practica taxe si impozite mici sa le alinieze la un anumit plafon.
Pe plan politic, situatia mutarii intreprinderilor din Vest spre Est, alaturi de ipoteza ca piata occidentala sa fie invadata de mana de lucru ieftina, dupa adoptarea directivei de liberalizarea a serviciilor pe piata UE (celebra directiva Bolkestein), a fost unul dintre motivele respingerii Constitutiei europene in Franta si Olanda. Numele Romaniei a fost rostit atunci in legatura cu o presupusa intentie a unui om de afaceri din Strasbourg de a-si muta afacerea aici gratie salariilor mici, lucru care ar fi condus la pierderea a sute de locuri de munca in Franta.
Comisia va revizui, pentru 2007-2013, aquis-ul in privinta delocalizarilor. De asemenea, Directiva Bolkestein reintra si ea in discutie, lucru care va scoate din noul la lumina diviziuni dintre Vest si Est, in ciuda faptului ca economistii cred ca liberalizarea serviciilor este benefica pentru toata lumea. Pentru Romania efectele economice ale inaspririi aquis-ului privind delocalizarile nu vor fi mici. Perspectiva integrarii face ca investitiile straine sa creasca, si ele vor creste din ce in ce mai mult. Pe plan politic, ne asteptam insa la o atmosfera incordata. Problema este una politica si nu economica", spune Leonard Orban.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
