Presedintele Ion Iliescu se afla astazi la Cernauti unde se va intalni cu presedintele ucrainean Leonid Kucima. Cei doi presedinti vor asista la semnarea, de catre ministrii de externe, a Tratatului privind regimul frontierei de stat intre cele doua tari, care a fost parafat, saptamana trecuta, la Kiev. Se pare ca nici acest document nu va reusi sa incheie definitiv problemele dintre Romania si Ucraina vizand frontierele si platoul maritim. Dupa semnarea tratatului de baza romano-ucrainean, in octombrie 1997, intre cele doua parti a ramas in discutie problema frontierei comune, a delimitarii platoului continental si chestiunea Insulei Serpilor, revendicata de ucraineni. #leadend#Aceste probleme au fost in permanenta o sursa de conflict, motiv pentru care nu au fost incluse, in 1997, in Tratatul de baza desi sunt, juridic, anexe la document. Sursa de conflict pleaca, de fapt, din istorie. Dupa semnarare Tratatului Ribbentrop - Molotov (1941) Basarabia si Bucovina de Nord au fost smulse Romaniei si trecute in componenta fostei URSS. Caderea Imperiului Sovietic, in 1991, a dus la impartirea URSS iar Basarabia si Bucovina de Nord au revenit Ucrainei. Astfel ca, astazi, desi responsabila pentru acest act este Rusia, ca mostenitor juridic al URSS, in fapt, diferendumul teritorial al Romaniei este cu Ucraina. Tratatul cu Rusia, care va fi semnat de Ion Iliescu si Vladimir Putin in iulie la Moscova denunta, intr-o anexa Pactul Ribbentrop-Molotov. Tratatul cu Ucraina, din 1997, nu contine o asemenea prevedere - lucru criticat, la vremea respectiva, de PSD, aflat in opozitie. Daca era limpede ca in privinta Basarabiei si Bucovinei nu se mai putea face nimic, trasarea frontierei comune pe bratul Chilia, a fost disputata multa vreme. Partea ucraineana afirma ca, in timp, din cauza aluviunilor, frontiera trasata cu fosta URSS s-a modificat in favoarea Romaniei. Secretarul de stat Cristian Diaconescu a afirmat, saptamana trecuta, ca stabilirea efectiva a frontierei pe acest brat va cadea in sarcina unei comisii de specialisti care va face o verificare pe teren. La intalnirea cu presedintele ucrainean presedintele Iliescu va propune mai multe variante pentru rezolvarea definitiva a problemei. Potrivit lui Diaconescu, este posibil sa se ajunga la solutia trasarii frontierei in zona apelor celor mai adanci in cazul in care se constata ca, pe parcursul timpului, s-au produs modificari in zona Deltei Dunarii.
Petrolul din Insula Serpilor
Problema Insulei Serpilor este mult mai complicata, mai ales datorita implicatiilor economice pe care le presupune dar si a celor juridice. Insula a fost ocupata de URSS, dupa terminarea razboiului, in anii '50, iar rusii au construit acolo o baza militara de unde supravegheau Gurile Dunarii. Potrivit dreptului international, insula apartine inca Romaniei intrucat Tratatul de Pace de la Paris, pe care l-au semnat si sovieticii, lasa insula in interiorul frontierelor Romaniei. Dupa caderea fostei URSS, insula a intrat in componenta Ucrainei. Lucrurile s-au complicat, in anii 90, cand in Marea Neagra au fost descoperite importante zacaminte de petrol, mutand centrul de greutate de pe chestiunea juridica pe cea economica. Desi insula nu se afla in apele teritoriale ucrainene, Ucraina a inceput sa foreze aici, lucru care a starnit protestul Romaniei. In discutie a fost pus Tratatul de la Rio care stabileste modul de impartire a platourilor continentale. Potrivit acestui Tratat, daca un stat detine insule in apele internationale atunci are dreptul la o zona economica de exclusivitate de 12 mile marine in jurul insulei. Conditia este ca respectiva insula sa fie locuita si sa aiba resurse propice vietii, intre care apa potabila. Ucraina sustine ca Insula Serpilor este locuita, drept urmare cere ca drepturile ce deriva din Tratatul de la Rio sa-i fie aplicate in consecinta. Obiectia Romaniei este ca insula nu este locuita, fiind doar o bucata de stanca, fara nici o sursa de apa, si contesta dreptul Ucrainei la o zona de exclusivitate in jurul insulei. Mai mult ea afla la nici 20 de mile de tarmul romanesc ceea ce ar insemna ca, daca Tratatul de la Rio s-ar aplica in acest caz, frontiera Ucrainei s-ar apropia la doar cateva mile de tarmul romanesc, incalcandu-se drepturile Romaniei. In fata refuzului partii ucrainene de a accepta aceste aceste argumente, Romania a amenintat, in mai multe randuri, ca se va adresa Curtii Internationale de Arbitraj de la Haga.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
