Politică

Traian Băsescu merge în Statele Unite într-o vizită de lucru, prima oară în timpul administraţiei Obama

Traian Băsescu merge în Statele Unite într-o vizită de lucru, prima oară în timpul administraţiei Obama

Preşedinţii Băsescu şi Obama nu s-au mai întâlnit decât în cazul unor reuniuni internaţionale. În primăvară preşedintele român a refuzat să meargă la summit-ul şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est, de la Varşovia, unde invitat de onoare a fost Obama pe motiv că acolo va fi prezent şi preşedintele Kosovo, ţară pe care România nu o recunoaşte. Dosarul Kosovo (alături de situaţia vizelor) este unul dintre puţinele aspecte în divergenţă între Bucureşti şi Washington

Autor: Iulian Anghel

12.09.2011, 00:06 934

La nici cinci luni după ce Consiliul Su­prem de Apărare a Ţării (CSAT) al României şi-a dat acordul pentru amplasarea scutului american antira­chetă în Ro­mânia (la Deveselu, Olt) preşe­din­tele României Traian Băsescu merge mâine în SUA unde se va întâlni probabil cu preşe­dintele ame­rican Barack Obama. Este o vizită un pic ciudată pentru că, dorită de multă vreme la nivelul Preşe­din­ţiei ro­mâne, ea nu a fost detaliată. Ieri după-amiază site-ul Pre­şe­din­ţiei (puţin românesc - www.presidency.ro) anunţa sec: "Vizită de lucru a preşedintelui României, Traian Băsescu, la Washington.

Preşedintele României, Traian Băsescu, se va afla la Washington, în data de 13 sep­tembrie a.c., într-o vizită de lucru, pentru finalizarea unor acorduri bilaterale între Ro­mânia şi Statele Unite ale Americii".

Dacă Preşedinţia ar fi anunţat o vizită "oficială" şi nu de lucru (o vizită de lucru poate fi făcută, de pildă, la sediul ONU de la New York), atunci putea fi dată ca sigură o întâlnire cu preşedintele american, rămasă, aşadar, pe tărâmul speculaţiilor în lipsa unui anunţ clar al Preşedinţiei, Ministerului de Externe sau Departamentului de Stat.

Niciun cuvânt, aşadar, în comunicatul Preşedinţiei despre o posibilă întâlnire cu preşedintele american. Ea poate fi totuşi intuită pentru că, dacă ar urma să "finalizeze" ceva în materie de acorduri bilaterale, preşedintele poate să o facă la nivelul funcţiei sale. De obicei, actele precum cel de amplasare a scutului american sunt semnate la nivelul miniştrilor de externe, preşedinţii putând asista pentru a da o încărcătură simbolică evenimentului.

În mai puţin de trei luni preşedintele român împlineşte şapte ani de când se află în fruntea statului. Mai tânărul Barack Obama împlineşte şi el, în noiembrie, trei ani de când se află la Casa Albă. Sunt tot atâţia ani de când diplomaţia română încearcă să-i organizeze preşedintelui o vizită la Washington. Întotdeauna ambasadorul Americii la Bucureşti a răspuns presei române în legătură cu acest subiect: preşedintele este foarte ocupat cu agenda internă, vizita va fi organizată la momentul potrivit. Este momentul potrivit acum?

Preşedintele român a înfuriat unele cancelarii din Uniunea Europeană cu orientarea sa proamericană. De altfel, încă de la începutul primului său mandat, preşedintele şi-a fixat drept reper în politica externă axa Washington - Londra - Bucureşti.

Într-un septembrie cald la Bucureşti, la două zile după ce Statele Unite au comemorat atentatele care au schimbat şi, până la urmă, au prăbuşit lumea pe care o ştiam Traian Băsescu ar putea finaliza la Wasghingon ceea ce a început, într-un fel, după crimele de acum 10 ani. Cu ajutorul Washingtonului România a intrat în NATO şi a făcut un pas important spre UE. A fost, în schimb, un aliat necondiţionat în războaiele Americii - cel din Afganistan şi Irak - şi a cheltuit sute de milioane de dolari pentru a le susţine.

Decizia SUA de a implica România în construirea scutului antirachetă şi decizia României de a accepta până la urmă şi riscurile care decurg dintr-un asemenea demers reprezintă una dintre cele mai importante hotărâri din istoria relaţiilor româno-americane.

La începutul lui mai, la doar o zi după ce prin­ci­palul inamic al SUA - Osama bin Landen - a fost lichidat în Pakistan, preşedintele Traian Bă­sescu anunţa amplasarea scutului antirachetă pe te­ritoriul României. La vremea respectivă co­men­tariile oficialilor susţineau că decizia ar putea impulsiona puternic şi relaţiile economice.

Doar că, strict statistic, investiţiile americane di­recte în România - în jur de un miliard de dolari - situează cea mai puternică economie a lumii pe locul 10 în top. Printre cele mai mari companii americane prezente în România sunt Ford (auto), Procter & Gamble (bunuri de consum), Smithfield (carne), Cargill (cereale) sau Intel (IT).

În ultimii 15 ani nivelul vizitelor bilaterale au avut o candenţă clară. Fostul preşedinte repu­bli­can George W. Bush a venit la Bucureşti în 2002, în mandatul lui Ion Iliescu, după ce democratul Bill Clinton vizitase România în 1997, în mandatul lui Emil Constantinescu), un "premiu" de con­so­lare pentru neadmiterea României în NATO. În 2003 Iliescu i-a întors vizita lui Bush, care s-a mai aflat odată la Bucureşti, în 2008, la summit-ul NATO, în vreme ce preşedintele Băsescu a mers la Washington în vizite oficiale în martie 2005 şi iulie 2006. Şeful statului român s-a mai întâlnit cu Barack Obama doar la evenimente internaţionale.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO