Comisarul european pentru extindere Olli Rehn prezinta maine Parlamen-tului European stadiul reformei pentru aderare a Bucurestiului si a Sofiei - intr-un mo-ment in care se discuta, din ce in ce mai insistent, despre ipoteza amanarii Bul-gariei din cauza slabelor performante in reforma justitiei in combaterea coruptiei.
Sentimentul care domneste la Bucuresti, potrivit unor surse din administratie, este ca o eventuala decizie de amanare a Bulgariei ar putea avea efecte greu de anticipat pentru Romania - pe fondul deteriorarii continue a increderii opiniei publice europene in valentele pozitive ale extinderii si a disputei pentru cresterea influentei dintre Comisie si Parlament. O decizie de amanare a Bulgariei ar putea avea drept consecinta o intarziere a ratificarii, in unele state, a Tratatului de aderare pana dupa 1 ianuarie 2007, ceea ce ar insemna o intarziere sine die a integrarii Romaniei.
Mai multe documente europene in stadiu de proiect arata ca coruptia si crima organizata au atins un nivel atat de ridicat in Bulgaria, incat aderarea tarii la Uniunea Europeana ar trebui amanata.
Doi oficiali europeni insarcinati cu monitorizarea sistemului judiciar si a celui de mentinere a ordinii publice din Bulgaria au concluzionat, la finele saptamanii trecute, in rapoartele lor ca tara nu este pregatita pentru integrarea in Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007.
Unul dintre rapoarte, intocmit de un judecator german, citat de Sunday Telegraph, precizeaza ca "sistemul judiciar bulgar este haotic", in timp ce al doilea reprezentant UE, ofiter de politie, avertizeaza ca aparatul politienesc "nu se apropie deloc de standardele europene", iar informatiile confidentiale furnizate autoritatilor bulgare risca sa intre in posesia organizatiilor mafiote din tara. Rapoartele celor doi oficiali europeni vor fi publicate la inceputul lunii viitoare.
Klaus Jansen, presedintele sindicatului german al anchetatorilor criminalisti, a declarat ca "acuzatiile referitoare la legaturile dintre unii oficiali bulgari cu functii-cheie si crima organizata par a fi foarte adevarate" si ca a avut impresia ca "i-au fost ascunse informatii vitale", "in incercarea de a disimula" situatia.
Opinia sa este impartasita de Sussete Schuster, judecator la Curtea Suprema Administrativa din Koln, care a intocmit un raport referitor la sistemul judiciar bulgar. Conform magistratului, "statisticile referitoare la asasinatele comandate, care au loc in plina strada, in miezul zilei, sunt cutremuratoare" si "foarte putine inculpari exista in astfel de cazuri, iar un numar si mai mic se incheie cu condamnari".
Recent, Olli Rehn a dat un ultimatum Bulgariei, cerandu-i sa rezolve problema justitiei pana la finele acestei luni. El a lasat sa se inteleaga ca, altminteri, va recomanda amanarea datei aderarii.
Juridic, o tara nu poate fi amanata in lipsa unei recomandari explicite a Comisiei - aceasta, daca ar exista, ar urma sa fie facuta in raportul din 16 mai.
Toate declaratiile oficialilor europeni din ultima vreme au lasat sa se inteleaga ca Romania se va integra la 1 ianuarie 2007. Oficialii de la Bucuresti se tem insa de aceasta amanare, chiar daca nu priveste Romania.
Potrivit Tratatului de aderare, o recomandare de amanare a uneia dintre cele doua tari trebuie sa vina din partea Comisiei, dar decizia finala este luata de Consiliu (sefii de state si de guverne). Acesta poate decide amanarea Bulgariei cu unanimitatea membrilor, iar a Romaniei cu majoritatea calificata - ceea ce nu mai pare a fi cazul.
Asadar, daca exista o recomandare din partea Comisiei de amanare a Bulgariei, iar aceasta este ignorata de Consiliu, tarile care ar dori amanarea ar putea fi nemultumite. Dimpotriva, daca o recomandare de amanare este insusita de Consiliu, nemultumite ar putea fi tarile - mai precis parlamentele acestor tari - care nu doreau amanarea.
Aici trebuie remarcat cazul Germaniei care a fost si este mai apropiata de Sofia decat de Bucuresti. Nemul-tumirile, si intr-un caz si in celalalt, s-ar putea traduce prin neratificarea la timp a Tratatul de aderare - proces care trebuie sa se produca in mod obli-ga-toriu inainte de integrarea propriu-zisa. Nu exista modalitate de a constrange un parlament national sa ratifice un tratat, iar neratificarea pana la data aderarii inseamna o amanare sine die.
Germania a anuntat ca va ratifica Tratatul de aderare a Romaniei si Bulgariei abia spre sfarsitul anului. Desi ar putea parea curios, temerea cea mai mare a autoritatilor de la Bucuresti, in privinta ratificarii Tratatului, nu o reprezinta Berlinul, ci Parisul. Franta a respins Tratatul constitutional al UE,
s-a impotrivit directivei Bolkestein de liberalizare a serviciilor pe piata unica si a devenit, in timp, una dintre cele mai eurosceptice tari din UE.
Daca parlamentul francez nu a avansat cu ratificarea Tratatului, s-a intamplat pentru ca autoritatile se tem de reactia publica. Surse din administratia de la Bucuresti spun ca o sansa pentru grabirea ratificarii ar putea-o reprezenta sarbatoarea francofoniei gazduita anul acesta de Romania. Presedintele Frantei Jacques Chirac este asteptat cu aceasta ocazie la Bucuresti - in toamna -, iar autoritatile spera ca el sa vina in chip de cadou cu Tratatul ratificat.
Situatia Romaniei si a Bulgariei este complicata si de lupta dintre Comisia Europeana si Parlamentul European pentru dobandirea unor puteri sporite in triunghiul puterii - Comisie-Consiliu-Parlament.
Legislativul de la Strasbourg cere insistent Executivului de la Bruxelles sa-si respecte angajamentul de a-l implica in monitorizarea celor doua tari si, prin extensie, in orice proces de extindere ulterioara. La semnarea Tratatului de aderare a Romaniei si a Bulgariei, in aprilie 2005, Parlamentul a smuls promisiunea Comisiei si Consiliului de a fi implicate in procesul de extindere, desi, juridic, nu are aici nici un rol.
In urma cu cateva saptamani, Rehn a fost audiat cu usile inchise la Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului, dar rezultatul discutiei nu a fost pe placul parlamentarilor, parerea generala fiind ca el nu a raspuns "la intrebarea de 1.000 de dolari": sunt sau nu cele doua tari pregatite sa adere la 1 ianuarie 2007. Acum parlamentarii au anuntat ca ii vor smulge acest raspuns.
Parlamentul ar dori ca, inaintea raportului Comisiei, el sa elaboreze propriul document si recomandari in privinta aderarii celor doua state. Acest lucru ar face, potrivit unor surse de la Bruxelles, ca raportul Comisiei, unul dintre cele mai importante si asteptate documente, sa nu mai aiba efectul si greutatea din trecut. Comisia ar pierde, astfel, din influenta, lucru care nu este pe placul comisarilor. Asadar, prestatia lui Rehn in fata Parlamentului ar putea da unele indicii despre evolutiile ulterioare.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
