Guvernul Tariceanu a obtinut, prin cooptarea in guvern a PUR si UDMR, ca si prn protocolul incheiat cu grupul minoritatilor parlamentare majoritatea de care avea nevoie pentru investirea in functie.
Aritmetica ne ajuta sa vizualizam situatia din ziua investirii Cabinetului. Avem sedinta comuna, cu 469 de parlamentari. Pentru ca Guvernul sa fie acceptat de catre Parlament este nevoie de votul a jumatate plus unu din numarul total al parlamentarilor, adica 236 de sustinatori (se rotunjeste diferenta la mandate). Astfel, daca PNL si PD au impreuna 161 de deputati si senatori. Celelalte doua formatiuni guvernamentale, PUR si UDMR au 30 si, respectiv, 33 de parlamentari. Ajungem astfel la suma de 224 de voturi. Aici intra in functiune protocolul semnat cu grupul parlamentar al minoritatilor, care detine 18 mandate, iar suma depaseste deja numarul de mandate de care este nevoie.
In cazul in care va ramane valabila si intelegerea convenita in urma cu o saptamana cu sindicalistii-parlamentari de pe listele PRM, adica cinci mandate, Guvernul Tariceanu ar putea conta pe un numar confortabil de sustinatori - 252.
Guvernul trece sigur la votul de investire, dar important va fi cum se va pastra o astfel de alianta in Parlament.
Au ramas in opozitie doua dintre cele mai mari partide parlamentare - PSD si PRM. Partidul condus de Ion Iliescu si Adrian Nastase are 159 de parlamentari, iar cel condus de Corneliu Vadim Tudor, 68. Totalul lor este de 227.
Puterea opozitiei parlamentare este importanta, pentru ca asigura acestei parti a legislativului posibilitatea sa initieze, de pilda, motiuni de cenzura - cele care prin adoptare duc la caderea guvernului. Aprobarea unei motiuni de cenzura are loc prin acceptarea ei de catre jumatate plus unu din numarul total al deputatilor si senatorilor. Teoretic, aceasta majoritate nu exista de aceasta parte a spectrului politic. Ea poate fi insa constituita prin plecarea de la guvernare a vreuneia dintre cele patru partide care o alcatuiesc in acest moment. Sau prin atragerea individual a unor parlamentari din randul acestor formatiuni
Experienta legislativa de pana acum ne arata ca rar s-a intamplat ca deputati sau senatori ai partidelor aflate la putere sa treaca pe bancile opozitiei.
Opozitie puternica
PSD si PRM s-au mai aflat impreuna in opozitie intre anii 1997 si 2000. Desi nu au fost asociate prin vreun protocol, cele doua formatiuni s-au coordonat eficient. Impreuna au initiat motiuni de cenzura. Impreuna, mai ales, au respins legi.
Un exemplu elocvent il constituie drumul pe care l-a parcurs in cinci ani o lege cum a fost cea a introducerii placutelor bilingve in localitatile populate intr-o proportie mai mare de 20% de catre minoritatile nationale. Fusese ceruta de UDMR, partid care s-a aliat la guvernare cu CDR in 1997.
Aceasta lege a fost propusa, prin ordonanta de urgenta, in 1997, de catre Guvernul Ciorbea. Ea a fost respinsa de Parlament, prin impotrivirea PSD (PDSR pe-atunci) si PRM, la care s-a raliat si un numar nesemnificativ ca proportie de reprezentanti ai principalului partid aflat la guvernare atunci, PNTCD. Numarul lor a fost cel care a inclinat balanta, facand din opozitie, pe acea lege, detinatoarea puterii.
Placutele bilingve exista acum legal in Romania. Asta pentru ca, in 2001, odata venit la putere, PSD a constituit majoritatea parlamentara impreuna cu UDMR, iar Uniunea si-a reluat solicitarea. Legea a trecut tot prin ordonanta de urgenta, adoptata de Cabinetul Nastase.
O alta problema este fisurarea coalitiei guvernamentale. S-a intamplat tot in perioada 1997-2000, prin neacceptarea de catre o formatiune aflata la guvernare a unui proiect de lege. Un exemplu in acest sens este legea restituirii terenurilor agricole si forestiere, careia i s-a opus PD. Legea a fost tergiversata patru ani, pentru ca nici PSD, nici PRM nu au fost de acord cu ea. Abia in final, dupa multa uzura a imaginii partidelor aflate la putere, negocierile s-au finalizat printr-un compromis.
Acum, PD sustine continuarea restituirii si a acceptat in programul comun al Aliantei restituirea integrala, de pilda, a padurilor.
Cele doua formatiuni care vor intregi tabloul guvernarii alaturi de Alianta D.A. - este vorba de UDMR si PUR - au mai avut experiente de acest fel. UDMR a participat, efectiv, la guvernarea de centru-dreapta din anii 1996-2000, iar PUR la cea de centru-stanga dintre 2000 si 2004. Ambele formatiuni au interesul de a participa la o guvernare. UDMR pentru a-si promova interesele legate de minoritatea maghiara. PUR pentru a se face vizibil.
UDMR a fost cooptata la guvernare, pentru prima data, la 12 decembrie 1996. A obtinut in guvernul Ciorbea doua potrofolii guvernamentale - sanatate si minoritati - zece functii de secretar de stat, doua posturi de prefecti si opt de subprefecti.
Guvernarea CDR s-a angajat, in schimb, sa faca mai multe concesii pentru minoritati - a fost vorba, in primul rand, de invatamantul in limba materna, de drepturi privind autonomia culturala si, un subiect foarte dezbatut in epoca, de placute bilingve pentru comunitatile locale. Era vorba de acele localitati unde minoritatile depaseau procentul de 20% din totalul populatiei. Guvernul Ciorbea a emis in primul sau an de guvernare o ordonanta de urgenta, in acest sens, a carei adoptare de catre Parlament a fost blocata de opozitia formata, in acea vreme, din PSD si PRM.
Dupa pierderea alegerilor de catre CDR, in 2000, UDMR s-a reorientat catre PSD. A fost, mai intai, pretextul izolarii PRM care capatase in noul Parlament o mare influenta.
Din intelegerea cu PSD a facut parte pentru cateva luni si PNL, invocand acelasi pretext. PNL a rupt protocolul si a devenit, din primavara lui 2001, un partid de opozitie in adevaratul sens al cuvantului.
Nu si UDMR care a mers inainte - a semnat protocoale de sustinere parlamentar cu PSD - si a obtinut in schimbul acestui sprijin mai multe concesii. Intre primele masuri adoptate de PSD in Parlament s-a numarat legea administratiei publice locale care consfintea adopotarea placutelor bilingve.
Nu toti liderii UDMR au fost fericiti de aranjamentul cu PSD - Uniunea are mai degraba o orientare de centru dreapta, desi are mai multe platforme -, in ciuda faptului ca, in general, colaborarea a fost considerata buna. Acesta este si motivul pentru care UDMR s-a inteles dupa turul intai al prezidentialelor sa continue cu PSD. Episodul eliberarii lui Miron Cozma (fost membru PRM) le-a dat un motiv celor din Uniune sa paraseasca PSD-ul.
Partidul Umanist din Romania (PUR) era trecut, inainte de alegerile din 2000 la categora "si altii." Desi infiintat in primii ani ai revolutiei (a fost inregistrat la tribunal in 1991) nu a reusit sa treaca pragul parlamentar nici cand acesta era de 3%.
In 2000 PUR se decide sa participe in alegerile generale pe liste comune cu PSD. Intelegerea era inregistrata la tribunal sub numele de Polul Social-Democrat si Umanist, la care participa si fostul PSDR a lui Sergiu Cunescu care, ulterior, a fuzionat cu PDSR - noua formatiune numindu-se PSD.
PUR a fost cooptat la guvernare - a primit un portofoliu, cel al intreprinderilor mici si mijlocii. Intre timp, si-a lungit numele adaugand la initiale sintagma "social - liberal". Justificarea acestei decizii a facut trimitere la ce-a de-a treia cale imbratisata de social-democratii europeni, Tony Blair si Gerhard Schroder.
PUR isi aroga, din ce in ce mai vocal, dreptul de a-i apara pe micii intreprinzatori. Asadar, in momentul in care Guvernul si-a aratat intentia de a transforma ministerul IMM-urilor intr-un simplu departament, PUR a parasit corabia PSD, sub pretextul ca guvernul nu mai este interesat de micii intreprinzatori. Se intampla in august 2003. Plecarea PUR de la guvernare a fost doar un pretext, iar principalul motiv a fost reprezentat de refuzul PSD de a recunoaste dreptul umanistilor - asa spuneau ei - de a-si constitui un grup parlamentar propriu in Camera Deputatilor.
Justificarea ruperii protocolului cu PSd se afla si azi pe sit-ul partidului: "Principlele nemultumiri au fost aroganta si comportamentul de stapan absolut ale unor lideri PSD, dar, in principal insuficienta implicare a autoritatilor i sprijinirea intreprinsatorilor, a capitalului autohton".
Un an mai tarziu PUR uita aceste acuzatii. A facut o intelegere cu PSD si au mers impreuna pe listele parlamentare pentru alegerile generale, dupa ce, in prealabil, obtinuse un onorabil 6% la alegerile locale. A botiunit prin protocol dreptul de a forma grupuri parlamentare proprii pentru cie 33 de parlamentari ai sai.
A invocat scandalul Cozma pentru a marca evantuala delimitare de PSD, dar stat alaturi de acest partid la votul pentru sefia celor doua camere. adelina.radulescu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
